sâmbătă, 15 octombrie 2016

Jocul Dacii și romanii - informații și album fotografic

Dacii și romanii este un joc de societate cu temă istorică, simulând o luptă din timpul războaielor dintre daci și romani. Jocul a fost creat de Mircea Ivanciu, în timp ce producția jocului a revenit mult-cunoscutei Întreprinderi Poligrafice ,,Banatul” Timișoara, responsabilă de nenumărate alte jocuri, multe dintre ele cu  cărți și cu valoare educativă. Dacii și romanii a fost prezentat pentru prima oară la Târgul de mostre din 1977 (fiind și premiat), intrând în producție în anul 1980. Pe lângă cutia jocului și regulament, jocul cuprinde 1 tablă de joc cu 2 cetăți și alte 4 compartimente (2 tabere, 2 fortificații, una pentru Burebista, alta pentru Cezar, după cum se precizează în regulament), toate din carton, 12 piese din plastic reprezentând 10 soldați și 2 comandanți în culoarea albă pentru daci și roșie pentru romani și 2 jetoane. Pe tabla de joc este reprezentată Dunărea (Istrul), trei poduri de vase și diferite pătrățele folosite la împărțirea terenului de joc.
Descris de creator în regulamentul de joc drept ,,joc de gândire”, Dacii și romanii este un joc de strategie pentru 2 copii de 9-12 ani, dar de fapt și mult peste, dacă ne gândim la opțiunile de a complica jocul (,,varianta simplă de joc” vs. ,,jocul cu mutări compuse”), adică de a adăuga noi elemente în joc care adâncesc deciziile strategice ce trebuie luate. Scopul jocului este de a fi primul în cetatea adversarului (dacii în cetatea romană și invers, adică soldații pe locul soldaților adverși, iar comandantul pe cel al comandantului inamic). Piesele din plastic reprezentând soldați și comandanți se pot muta pe tabla de joc în anumite moduri, explicate în regulament și cu ajutorul a numeroase desene și pot captura/elibera alte piese în anumite condiții. Regulamentul se încheie cu ,,Legenda Podului de la Drobeta”.
Dacii și romanii este un joc important pentru creația românească în domeniu, probabil cel mai important joc produs în comunism, care și astăzi stârnește un interes printre cunoscători (care uneori sunt puțin prea nostalgici).
Și un lucru mai puțin spus despre acest joc [*] este că lansarea sa în anul 1980 nu este tocmai întâmplătoare, la fel nici alegerea lui Burebista la comanda dacilor din joc, și de exemplu nu a lui Decebal: cu trei ani în urmă liderii politici comuniști au decis ca în 1980 să se aniverseze 2050 de ani de la fǎurirea de cǎtre Burebista a primului stat independent și centralizat al geto-dacilor.
Întoarcerea la originile istorice ale românilor, strângerea societății în jurul conducătorului suprem, prin asemuirea dintre Burebista și Ceaușescu, și dintre dacii asediați în antichitate de romani și românii din anii 1980 ”care doreau să construiască un comunism adevărat”  (conceptul de cetate asediată), exagerarea importanței istorice a dacilor în istoria românilor, a românilor în istoria mondială și multe altele au fost folosite până la absurd de propaganda comunistă [**].
Din aceste considerente și dincolo de meritele ludice și creative, jocul Dacii și romanii poate fi încadrat în arsenalul de creații istorice (simpozioane, cărți, filme, expoziții etc.) susținut de propagandă pentru a oferi legitimitate și pentru a asigura ”dăinuirea” regimului comunist într-o vreme din ce în ce mai grea, cum deja începea să se arate la orizontul anilor 1980.











[*] Despre jocul Dacii și romanii s-a scris mult. Iată câteva din aceste scrieri online:
http://www.krossfire.ro/dacii-si-romanii-jocul/
http://muzeuljucariilor.ro/dacii-si-romanii/
http://jumatati.blogspot.ro/2012/01/dacii-si-romanii.html
http://jocuridincopilarie.ro/dacii-si-romanii/
http://www.boardgames-blog.ro/tag/dacii-si-romanii/
http://www.vice.com/ro/read/jocurile-de-socializare-din-romania-comunista
[**] Dintre sursele despre această problemă ce pot fi consultate online, oferim doar trei exemple:
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ceau-escu-se-vedea-un-fel-burebista-comunist-care-rezist-imperiului
http://www.evz.ro/burebista-capetenia-dacilor-care-l-a-legitimat-pe-ceausescu-in-fata-romanilor.html http://www.muzee-valcea.ro/buridava/B3_04.berciu.pdf