sâmbătă, 19 septembrie 2015

Furnirele

Principala materie primă pentru realizarea furnirelor este lemnul de fag. Buștenii rezultați din tăierea copacilor de fag sunt trecuți prin mai multe procese: detectarea incluziunilor metalice, secționarea buștenilor în lungimi corespunzătoare dimensiunilor placajului, cojirea buștenilor, tratarea termică a lemnului (plastifiere care să permită debitarea furnirelor fără a se fisura, fără smulgeri de fibre și cu efort de tăiere minimum).
Furnirele pot fi de mai multe feluri: estetice, microfurnire și tehnice. Fiecare tip de furnir se realizează într-o fabrică specială. Pentru realizarea furnirelor estetice se folosesc următoarele operațiuni: fasonarea butucilor, debitarea furnirelor prin tăiere plană și prin derulare (centrică, excentrică și conică), uscarea furnirelor estetice pentru a putea fi conservate și utilizate, prelucrarea lor (stivuirea furnirelor uscate în bulzi - pachete de furnire) și eventual fabricarea furnirului estetic reconstituit (numit lamelin sau finelin). 
Datorită specificului furnirelor estetice, lemnul utilizat în fabricarea lor variază destul de mult. Pe lângă fag sunt întrebuințate următoarele specii: stejar, frasin, ulm, nuc, păr, bubingo, mahon, avodire, paltin, cireș, tei, anin, plop, mesteacăn, salcie.
Fabricarea microfurnirului necesită un lemn de calitate superioară (mesteacăn, anin, fag, paltin, carpen, specii exotice) și cu puține defecte.
Cel de-al treilea tip de furnir, furnirul tehnic, este folosit în realizarea de produse stratificate din lemn (placaj), fabricarea chibriturilor și ambalajelor. În procesul de realizare a furnirelor tehnice este interesant de arătat că se foloseau și câteva mașini de producție românească: instalație de uscare a furnirului proiectată la Facultatea de industrializarea lemnului din Brașov, mașinile de îmbinat furnirele cu hârtie MIFH și CIL Drobeta Turnu-Severin.

Ion Râmbu, Ioan Florescu, Victor Dogaru, Victor Iliescu, Tehnologia prelucrării lemnului, vol. II, București, Editura Tehnică, 1980, p. 59-118.