luni, 3 august 2015

Mara Mărginean, Ferestre spre furnalul roșu

Mara Mărginean, Ferestre spre furnalul roșu. Urbanism și cotidian în Hunedoara și Călan (1945-1968), București, Editura Polirom, 2015, 344 p.

Coperta cărții apărute cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

Prea puțini specialiști și-au oprit atenția asupra procesului de industrializare din perioada comunistă, de aceea m-am gândit că ar fi nimerit să încep să prezint câteva asemenea exemple, mai ales că anul 2015 pare să aducă o schimbare consistentă în acest sens. În primul rând mă opresc asupra cărții scrise de Mara Mărginean, Ferestre spre furnalul roșu. Urbanism și cotidian în Hunedoara și Călan (1945-1968). Prin ale sale peste 340 de pagini, cartea are multe merite, nu încape în îndoială, dar aș vrea să punctez două dintre ele.
În primul rând ,,atacă” frontal o zonă industrială importantă a țării, județul Hunedoara, și două unități industriale reprezentative nu doar pentru industria metalurgică, ci pentru întregul procesul de industrializare: Combinatul siderurgic Hunedoara și Uzinele Victoria din Călan.
Cel de-al doilea puncte forte al lucrării îl putem intui încă din titlu și anume aspectele legate de urbanism și cotidian. Astfel, aflăm despre cum s-au dezvoltat, în contextul industrializării forțate, orașele Hunedoara și Călan, despre problemele de sistematizare întâlnite, despre conceptul de urban pentru liderii comuniști ai vremii și poate cel mai important, aflăm despre ,,muncă, nivel de trai și viață cotidiană în arealul siderurgic hunedorean”: de la etapele procesului migrator, condițiile de locuire și până la condițiile de muncă, nivelul salarizării și alte asemenea micro-subiecte, care împreună reușesc să ne contureze, aș spune pentru prima oară și convingător, care erau efectiv provocările pe care muncitorii ajunși într-o zonă industrială importantă trebuiau să le facă față, cel puțin în primele decenii de industrializare.
Să sperăm la cât mai multe asemenea lucrări din partea autorului și la un efect de contagiune în tagma specialiștilor, pentru că industrializarea și efectele ei sunt unele dintre subiectele rămase istoriografic pe nedrept în urmă.