duminică, 30 august 2015

Cadmiu – cunoștințe și întrebuințări generale

Despre cadmiu (Cd), kadmeia, putem afla pentru prima oară de la Dioscoride și Pliniu, în perioada cărora era folosit la obținerea alamei, prin topire împreună cu cuprul. Cadmiul a fost descoperit în anul 1817 de către Frederich Stromeyer (1776-1835), care l-a numit cadmium ,,floarea de zinc” (cadmium-fornacum). Cadmiul se găsește în minerale precum oxid de cadmiu, greenochit, otavitul, nefiind în situația de a putea forma singur un zăcământ, fiind în principal extras din concentrate de zinc.
Principalele întrebuințări ale cadmiului sunt în realizarea de aliaje cu nichelul, argintul, cuprul, la acoperirea obiectelor de fire, ferindu-le de oxidare, în fotografie, obținerea de culori, dentistică, industria cauciucului, realizarea de tuburi de televiziune și fluorescente.

Surse: Axente Sever  Banciu, Din istoria descoperirii elementelor chimice, București, Editura Albatros, 1981, p. 226, 227; Nicolae Petrulian, Zăcăminte de minerale utile, București, Editura Tehnică, 1973, p. 438, 439.