sâmbătă, 15 martie 2014

Ministerul Minelor şi Petrolului – 1948



Ministerul Minelor şi Petrolului era format din 11 direcţii organizate în mai multe servicii la care se alăturau servicii exterioare (regionale miniere, inspectorate miniere, subinspectorate miniere şi ocoale miniere). Iată care erau cele 11 direcţii ale ministerului în 1948:
Direcţia petrolului
Direcţia gazelor
Direcţia cărbunilor
Direcţia minereurilor
Direcţia de cercetări şi prospecţiuni
Direcţia de documentări şi planificări
Direcţia controlului producţiei
Direcţia redevenţelor
Direcţia contabilităţii
Direcţia contenciosului

Cu titlu exemplificator prezentăm organizarea pe servicii a Direcţiei minereurilor:
Serviciul minereurilor feroase
Serviciul auro-argintifer
Serviciul aluminium
Serviciul celorlalte minereuri neferoase
Serviciul cariere
Serviciul saline
Serviciul ape minerale
Serviciul materiale şi utilaj
Serviciul personalului tehic
Serviciul secretariat şi arhivă

Organizarea Direcţiei minereurilor este interesantă şi fiindcă ne arată care erau principalele tipuri de minereuri exploatate, dar şi a altor resurse naturale: minereuri feroase şi neferoase (titulatura serviciului ,,celorlalte minereuri neferoase” trebuie citită drept servicul metalelor rare, precum cadmiu, bismut, etc., rare în scoarţa terestră aşa cum le spune şi numele şi preţioase fiind folosite în diferite aliaje şi oţeluri speciale - toate aceste atribute le făceau să fie privite şi contabilizate cu atenţie de către autorităţi), materiale de construcţii, sare şi ape minerale.

Sursa: Decret nr. 10 din 29 aprilie 1948 pentru organizarea Ministerului Minelor şi Petrolului în ,,Colecţiune de legi, decrete, regulamente şi dispoziţiuni normative”, 1-30 aprilie 1948, Bucureşti, Editura de Stat, 1948, p. 1059-1064.
Structura din 1950 a fost prezentată aici.