duminică, 26 ianuarie 2014

Ministerul Minelor şi Petrolului şi controlul rusesc asupra resurselor energetice



Principalul scop al acestui minister era ,,să realizeze politica economică a Guvernului în sectorul industriei de petrol, cărbuni, gaze şi bitumene naturale, potrivit Planului de Stat” [1]. Ministerul controla întreprinderile din sfera domeniului său de activitate şi elabora un plan unitar pe ramuri şi pe minister, în baza planurilor propuse de întreprinderi. De asemenea, pe lângă alte atribuţii, Ministerul Minelor şi Petrolului pregătea cadre tehnice şi economice, conducea institute de învăţământ, de cercetări ştiinţifice şi de proiectări [2], ceea ce arată o grijă pentru pregătirea şi perfecţionarea forţei de muncă, într-un domeniu de bază pentru dezvoltarea economică şi industrială a ţării, în modul în care regimul comunist la gândit (industrializare). Nu trebuie să uităm că în 1950 suntem în plină ,,eră” a sovromurilor. De asemenea, suntem într-o perioadă în care o prioritate naţională era plata datoriilor de război, în special către U.R.S.S. şi sub controlul strict al acesteia. În consecinţă, industria extractivă, în principal a resurselor energetice, a beneficiat de o atenţie deosebită şi de eforturi reale de îmbunătăţire a activităţii desfăşurate [3], sub supraveghere rusească, pentru că în definitiv era în interesul U.R.S.S. De altfel, în cadrul Ministerului Minelor şi Petrolului organizat în 1950 funcţionau trei societăţi mixte sovieto-române: Sovrompetrol [4], Sovromgaz [5] şi Sovromcărbune [6], adică trei întreprinderi [7] de tipul centralelor industriale (ca mărime şi potenţă economică), care practic cuprindeau aproape în întregime activităţile specifice din ramurile industriale corespunzătoare (petrol, gaze naturale, cărbune).  Ministerul Minelor şi Petrolului a continuat să fie esenţial pentru industrializarea românească şi cu mult după ce sovrom-urile au fost desfiinţate (1956).


[1] Decret al Consiliului de Miniştri nr. 129 din pentru organizarea Ministerului Minelor şi Petrolului al Republicii Populare Române, ,,Colecţie de Legi, Decrete, Hotărîri şi Deciziuni”, tomul XXVIII, 1950, 1-31 mai, Bucureşti, Editura de Stat, 1950, p. 11. Menţionăm că precedenta reorganizare a ministerului avusese loc în urmă cu doar un an prin Decretul nr. 46 din 7.02.1949.
[2] Decret al Consiliului de Miniştri nr. 129 din pentru organizarea Ministerului Minelor şi Petrolului al Republicii Populare Române, ,,Colecţie de Legi, Decrete, Hotărîri şi Deciziuni”, tomul XXVIII, 1950, 1-31 mai, Bucureşti, Editura de Stat, 1950, p. 12.
[3] O altă măsură luată în acest sens, tot în 1950, a fost desfiinţarea chiriilor şi taxelor pentru construirea de conducte subterane  sau nu, care aparţineau întreprinderilor petroliere şi de gaze naturale.
[4] Înfiinţat prin Legea nr. 262 din 2.04.1946. Sovrompetrol a fost prima societate mixtă sovieto-română înfiinţată, ceea ce ne transmite încă o dată un semnal, asupra priorităţiilor economico-politice ruseşti în relaţiile cu R.P.R. Despre Sovrompetrol am mai scris în trei rânduri: [*], [**], [***].
[5] Înfiinţat prin Decretul nr. 87 din 9.03.1949.
[6] Înfiinţat prin Decretul nr. 346 din 20 august 1949.
[7] Au mai fost organizate şi alte sovrom-uri. Vezi pentru detalii şi alte articole deja publicate, printre care şi http://industrializarearomaniei.blogspot.ro/2011/12/sovrom-1945-1965.html