luni, 12 august 2013

Decalaje industriale în Muntenia în perioada 1970-1990



În perioada 1970-1990, în Muntenia, cel mai important număr mediu de salariaţi industriali a fost înregistrat în judeţul Prahova, iar cel mai scăzut în judeţul Ialomiţa. Diferenţa dintre aceste două judeţe la indicatorul menţionat a fost de peste 17 ori în 1970, de aproape 15 ori în 1980, pentru ca şi în 1990 să se consolideze aceeaşi tendinţă de scădere, de data aceasta de peste 11 ori. Un top trei la acest indicator, ne arată că alături de Prahova şi judeţele Argeş şi Dâmboviţa au atins un număr mediu de salariaţi industriali important pentru întreg intervalul de 20 de ani. În 1970, numărul mediu al salariaţilor industriali din Muntenia per judeţ a fost de 34929,89; în 1980 aproape că s-a dublat, iar în 1990 nu a mai avut aceeaşi rată de creştere, ajungând doar la 76771,33. Dacă Prahova a avut numărul mediu de salariaţi industriali în 1990 de 206.695, Argeş şi Dâmboviţa înregistrau 129.920, respectiv 101.066 salariaţi industriali. Sub 50.000 de salariaţi industriali (ca număr mediu în 1990) erau în Ialomiţa, Giurgiu şi Călăraşi. Aceleaşi judeţe erau şi cele mai slab industrializate după numărul de întreprinderi. În 1990 judeţele Ialomiţa, Giurgiu şi Călăraşi nu aveau fiecare mai multe de 30 de întreprinderi industriale, cu mult sub media întâlnită în Muntenia (44,55 întreprinderi industriale în fiecare judeţ). Media în 1970 a fost de 32,33, iar în 1980 a fost de 32,44 întreprinderi industriale per judeţ. Tot în 1990, judeţul Prahova se apropia de 100 de întreprinderi industriale (dublul mediei la acest indicator în Muntenia), Dâmboviţa avea 54, iar Argeş 51. Cea mai importantă creştere a numărului de întreprinderi în 1990 faţă de 1970 a fost înregistrată în judeţul Ialomiţa: aproape de 2 ori. Cea mai mică creştere a fost în judeţul Prahova. Cu toate acestea, am arătat, decalajul între numărul de întreprinderi dintre judeţele Prahova şi Ialomiţa era în continuare important, chiar dacă aproape că s-a înjumătăţit (3,8 ori în 1990 de la 6,76 ori în 1970). Adăugând situaţia de la acest indicator la cel al numărului mediu de salariaţi industriali, putem conchide că judeţul Prahova continua să fie ,,motorul industrial al Munteniei” (dintre judeţe, exceptând Bucureştiul în aceste calcule).