joi, 1 august 2013

Copşa Mică - ,,Oraşul Negru"

Copşa Mică, oraş în judeţul Sibiu, a început să devină cunoscut pentru industria sa chimică încă din perioada interbelică datorită fabricării negrului de fum din gaz metan şi a întreprinderii metalurgice neferoase (producătoare de zinc). În perioada comunistă, industria oraşului Copşa Mică s-a dezvoltat în continuare: Întreprinderea chimică ,,Carbosin" realiza variate produse chimice integrate în importante fluxuri productive, iar Întreprinderea metalurgică de metale neferoase şi-a lărgit aria metalelor neferoase pe care le producea (plumb, bismut, cadmiu) [1]. Oraşul Copşa Mică a atras în consecinţă numeroaşi locuitori, pentru care s-au ridicat blocuri şi s-au creat condiţii adecvate, atâtea cât puteau fi. După 1989 şi începutul valului de dezindustrializare, Copşa Mică a cunoscut o scădere a activităţii industriale şi a numărului de locuitori [2]. Carbosin a fost închisă în 1994, iar Sometra a continuat să-şi desfăşoare activitatea industrială, fiind şi privatizată în 1998, ce-i drept în condiţii dubioase, la fel ca şi activitatea economică care a urmat (mai ales din punctul de vedere al respectării ulterioare a normelor de mediu, a investiţiilor asumate prin privatizare) [3]. Poluarea mediului înconjurător în Copşa Mică a fost o problemă serioasă mulţi ani la rând, chiar şi după 1989, doar în ultimii ani situaţia s-a mai remediat [4]. Rămâne în urmă un sit industrial periculos pentru mediul înconjurător şi comunitatea locală, dar şi amintiri de pe vremea când Copşa Mică era un oraş industrial în plină dezvoltare [5].

[1] Holhoş Ioan, Munteanu Ioan, Nistor Nicolae, Paul Iuliu, Radu Gheorghe, Schuster Artur (coord.), Judeţele patriei. Sibiu. Monografie, Bucureşti, 1981, p. 154-155;
[2] 1989 - 6739 locuitori, 2000 - 5189 locuitori (http://ro.wikipedia.org/wiki/Cop%C8%99a_Mic%C4%83);
[3] Dorian Cobuz, Alexandru Boariu, Copşa Mică în afara legii, http://jurnalul.ro/stiri/observator/copsa-mica-in-afara-legii-109618.html, 22.11.2007; Liliana Nicolae, Copşa Mică - oraşul unde se trăieşte mai repede, http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/11/061114_copsa_mica.shtml, 14.11.2006;
[4] ,,Oraşul Copşa Mică - unul dintre cele mai poluate oraşe din Europa" aşa a fost cunoscut oraşul sibian în străinătate. În ultimii ani această percepţie s-a mai schimbat, dar tot rămâne un exemplu negativ al dezvoltării industriale. 
Blacksmith Institute, Copşa Mică Industrial Pollution, http://www.blacksmithinstitute.org/projects/display/113; Imagine din satelit, 1986 vs. 2004, http://www.roconsulboston.com/Pages/InfoPages/Businesspages/CopsaMica.html; în 2010 au fost înregistrate valori de poluare în limite admise de actuala legislaţie din România (http://www.evz.ro/detalii/stiri/miracolul-de-la-copsa-mica-video-929873.html);
[5] Imagine panoramică cu oraşul şi zona industrială din Copşa Mică, http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7e/Copsa_Mica_k_2010.jpg. În presa ultimilor ani Copşa Mică a fost în continuare în centrul atenţiei, fie datorită uzinei Sometra (problemelor legate de activitatea sa, dar şi din cauza dependenţei locuitorilor faţă de ea pentru că era principalul angajator şi totodată principalul poluator - o situaţie dificilă, ingrată, din păcate nu singura în care s-au aflat deopotrivă industria şi comunităţile locale după 1989), fie datorită problemelor legate de efectele negative ale industrializării din această zonă (sociale, de sănătate etc.). Un exemplu oarecare de articol: Ramona Găină, Copşa Mică a murit odată cu negrul de fum. Ce s-a ales din oraşul cel mai poluat din România, http://adevarul.ro/locale/sibiu/copsa-mica-1_51c33711c7b855ff56af2511/index.html, 21.06.2013.