miercuri, 31 iulie 2013

Coeficientul de îndrăzneală

Pentru producerea energiei electrice cu ajutorul apei se realizează o serie de amenajări hidroenergetice, precum barajul, lacul de acumulare şi centrala hidroelectrică. În funcţie de condiţiile din teren, dar şi de necesităţile şi posibilităţile economice, amenajările hidroenergetice pot necesita eforturi considerabile, dar pot genera şi rezultate pe măsură, nu doar la nivel economic sau care ţin de capacitatea de producere a energiei electrice, ci pot constitui şi adevărate realizări tehnice. În acest sens, în cazul barajelor, există un parametru numit ,,coeficientul de îndrăzneală”, care reprezintă raportul dintre produsul pătratelor lungimii la coronament şi al înălţimii şi volumul barajului (LxLxHxH/V) [1]. Practic, coeficientul de îndrăzneală spune atât de multe despre formula inedită găsită de proiectanţii şi constructorii amenajării hidroenergetice respective, încât el reprezintă în sine un compliment adresat acestora. În România, în perioada comunistă, cele mai bune coeficiente de îndrăzneală le-au atins Barajul Paltinu, pe râul Doftana (9,0) şi Barajul Drăgan, aflat la confluenţa râului Crişul Repede cu Drăgan (5,88) [2].

Barajul Paltinu



[1]  Grigor Pop, România. Geografie hidroenergetică, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 1996, p. 173.
[2] Grigor Pop, România. Geografie hidroenergetică, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 1996, p. 116, 173;http://www.hidroconstructia.com/dyn/2pub/proiecte_det.php?id=43&pg=.
Sursa pentru imagine: http://www.baraje.go.ro/baraje/arc/paltinu.htm.