sâmbătă, 15 iunie 2013

STAS-uri în industria de morărit şi panificaţie - 1986

Fiecare STAS avea un cod şi o denumire reglementând în principal caracteristicile pe care anumite produse/servicii trebuiau să le aibă. Astfel existau STAS în întreaga economie şi vom exemplifica cu cele din industria morăritului şi panificaţiei.
La sfârşitul anului 1986 erau în vigoare mai multe standarde de stat în industria de morărit şi panificaţie: pentru făinuri din cereale, produse de panificaţie, produse decorticate şi crupe şi alte produse diverse. Pentru făinurile din cereale existau STAS-uri pentru metode de analiză a făinei de grâu, pentru făina de grâu pentru panificaţie, pentru porumb şi mălai (determinarea unor reziduuri). Pentru produsele de panificaţie existau STAS-uri pentru metode de analiză pentru pâine, produse de franzelărie şi specialităţi de panificaţie; pentru pâinea de grâu. În categoria produselor decorticate şi crupe erau trei STAS-uri pentru griş, orez decorticat şi germeni de grâu, iar în categoria produselor diverse erau STAS-uri pentru paste făinoase (determinarea conţinutului de ouă; condiţii tehnice generale de calitate; forme, dimensiuni şi defecte; metode de analiză), produse făinoase (determinarea indicelui de peroxid – derivat al apei hidrogenate) şi biscuiţi (reguli pentru verificarea calităţii; metode de analiză, ambalare, marcare, depozitare şi transport).
Fiecare astfel de STAS avea un cod precum STAS 1225-74 pentru griş sau STAS 90-77 pentru metodele de analiză ale făinei de grâu. Codul standardului era compus din simbolul STAS, numărul de ordine al standardului respectiv acordat de Institutul Român de Standardizare şi ultimele două cifre ale anului intrării în vigoare, separate de numărul de ordine prin ,,-”. Existenţa STAS-urilor arată cel puţin o preocupare a statului pentru calitatea produselor şi serviciilor realizate de economia românească.

Sursa: Institutul Român de Standardizare, Indicatorul Standardelor de Stat 1987, ediţie oficială, Bucureşti, Editura Tehnică, 1987, p. 6, 502, 503.