joi, 27 iunie 2013

Nomenclatorul indicatorilor tehnico-economici pentru fundamentarea eficienţei investiţiilor - 1976

Conform Decretului 420/1976 privind elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţii o investiţie economică trebuia să îndeplinească anumite criterii pentru a fi demarată. Toate aceste criterii se regăseau în Nomenclatorul indicatorilor tehnico-economici pentru fundamentarea eficienţei investiţiilor. Prin acest nomenclator se stabileau şi în acelaşi timp şi detaliile viitoarei investiţii, precum varianta de profil şi de capacitate propusă, varianta de amplasament adoptată, varianta tehnologică susţinută, înscrierea indicatorilor în limitele aprobate la faza anterioară, avantajele faţă de obiective similare realizate sau aprobate şi aportul acţiunii proiectate asupra încadrării indicatorilor întreprinderii în nivelele planului cincinal.
1. Valoarea producţiei globale
2. Valoarea producţiei marfă
3. Valoarea producţiei nete
4. Valoarea totală a investiţiei
5. Valoarea importurilor
6. Cost unitar de producţie
7. Cheltuieli la 1000 lei producţiei marfă
8. Acumulări
9. Rentabilitate
10. Număr personal încadrat
11. Productivitatea muncii (fizică şi valorică)
12. Eficienţa fondurilor fixe
13. Durata de recuperare a investiţiei (din acumulări şi beneficiu)
14. Durata de realizare a indicatorilor (pentru producţie, pentru productivitate, cost, beneficiu, rentabilitate)
15. Indicatori de eficienţă la export a producţiei.
Fiecare indicator avea propriul mod de calculare. În ciuda acestui act legislativ şi a altora asemănătoare, multe investiţii în perioada comunistă nu au fost îndreptăţite economic spre a fi realizate. 

Sursa: Ion Râmbu, Victor Dogaru, Ioan Florescu, Victor Iliescu (coord.), Tehnologia prelucrării lemnului, vol. II, Bucureşti, Editura Tehnică, 1980, p. 665-668.