miercuri, 6 martie 2013

Metode de muncă

La începutul comunismului, propaganda prezenta în mod generos metode de muncă prin care productivitatea era mult îmbunătăţită. Metodele de muncă erau în principal de origine sovietică şi erau aplicate mai ales în industrie. Rezultatele aplicării lor erau prezentate cu lux de amănunte şi cu exemple din diferite unităţi industriale, pentru a servi drept model altor colective de muncitori. În planul ideologic, glorificarea metodelor de muncă sovietice, avea rolul de a demonstra celor care se opuneau regimului, care sunt beneficiile aduse de P.M.R., ,,rolul său conducător" în activitatea economică şi ,,ajutorul prietenesc" primit din partea U.R.S.S. Metodele de muncă erau aplicate unor domenii bine delimitate, legate în principal de producţia industrială. Primul care a aplicat ,,metode înaintate de muncă" a fost Aleksei Stahanov, de unde şi denumirea de stahanovism pentru întreaga mişcare a celor care obţineau rezultate de muncă deosebite (productivitate, economii de materii prime) prin aplicarea unor anumite metode noi. Iată câteva exemple de astfel de metode de muncă, numite după cei care le-au iniţiat: Korabelnikova, Kotlear, Kovalev, Golovin, Motulineţ, Vasili Kolesov, Bortkevici, Orlov [1]. Şi în R.P.R. au fost identificaţi stahanovişti, cu rezultate deosebite (falsificate sau nu), care au descoperit şi aplicat metode noi de muncă, preamărite în ziarele şi revistele vremii sau la locul de muncă.

[1] Agenda agitatorului, Editura pentru Literatură Politică, 1954, p. 114-122.