marți, 11 decembrie 2012

Construcţii industriale realizate de Emil Prager (1888-1985)


Emil Prager, absolvent al Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele Bucureşti în 1912 [1], a fost unul dintre cei mai importanţi inginerii constructori ai României interbelice, dar şi comuniste. Emil Prager a participat la realizarea mai multor construcţii civile : rezidenţiale, administrative, industriale, bisericeşti, căi ferate şi drumuri [2]. Dintre construcţiile industriale la care Emil Prager şi-a adus contribuţia menţionăm : Termocentrala Floreşti, Termocentrala Schitu-Goleşti, Termocentrala Şorecani-Aghireş, Rafinăria de petrol Brazi, Fabrica de anvelope Victoria Băicoi, castelul de apă din Târgu Jiu, silozurile de cereale din Buzău şi Cilibia [3][4]. În perioada comunistă a fost inginer şef al Întreprinderii mixte româno-sovietice Sovromconstrucţia, la Trustul de Construcţii Energetice şi a îndeplinit şi alte funcţii în cadrul Direcţiei tehnice a Ministerului Energiei Electrice [5]. Prin funcţiile pe care le-a avut, Emil Prager a contribuit la realizarea termocentralelor din perioada Planului de electrificare de 10 ani (1951-1960), dar şi la alte construcţii. Alte contribuţii importante aduse de inginerul Emil Prager sunt în domeniul lucrărilor de specialitate şi al modernizării şi mecanizării activităţilor propriu-zise de construcţii. 

[1], [3], [4] : Hristache Popescu, Personalităţi româneşti în construcţii, Bucureşti, 2008, p. 825-830.
[2] : Hotel Union, blocuri de locuinţe pe calea Victoriei şi în cartierul Ferentari din Bucureşti, clădirea Muzeului Ţăranului Român, Palatul Regal, Academia Militară, Spitalul Elias, Biblioteca Central Universitară din Iaşi, catedrala de la Hunedoara, linia ferată Ploieşti-Târgovişte, şoselele Piteşti-Curtea de Argeş, Buzău-Ulmeni şi multe altele (Hristache Popescu, Personalităţi româneşti în construcţii, Bucureşti, 2008, p. 826-827).
[5] : Mihai Olteneanu, Mari personalităţi ale ştiinţei tehnice din România, Bucureşti, 2007, p. 270, 271.