vineri, 12 octombrie 2012

Normele de muncă

În fiecare întreprindere muncitorii aveau de realizat mai multe activităţi specifice locului de muncă. Pentru a putea controla eficacitatea unui muncitor, activităţile pe care le desfăşura erau normate. Normele de muncă erau compuse din anumite obligaţii pe care un muncitor le avea faţă de fabrică, obligaţii cantitative şi calitative. În anii 1950 şi 1960 propaganda comunistă a pus un accent deosebit asupra normelor de muncă : erau subliniate deopotrivă realizarea şi nerealizarea lor. În ambele cazuri, ele serveau ca modele de urmat, respectiv de evitat pentru muncitori. Aşa cum era şi firesc, depăşirea normelor de muncă erau mult mai apreciate de propaganda comunistă, lăsând la o parte aprecierea de la locul de muncă. Muncitorii care depăşeau normele de muncă (uneori realizând chiar mai multe norme în aceeaşi zi) erau numiţi muncitori fruntaşi, stahanovişti. Despre stahanovism am scris anterior câteva explicaţii, nu le mai reluăm aici [1]. Prezentăm însă mai jos cum erau răsplătiţi muncitorii care depăşeau normele şi ce se întâmpla în caz contrar, printr-un exemplu de la Întreprinderea ,,21 Decembrie” Bucureşti [2] :
,,Muncitorii care depăşesc nouile norme sunt popularizaţi prin staţia de amplificare, gazeta de perete şi gazeta de Uzină «Secerea şi Ciocanul». Organizaţia controlează în fiecare atelier şi vede cum se depăşesc nouile norme. În cazurile de rămânere sub normă, se analizează imediat cu Direcţiunea şi Sindicatul, cauzele” [3].

[2] Întreprinderea ,,21 Decembrie” Bucureşti era situată conform raionării din 1950 în Raionul ,,23 August”, pe strada Popa Lazăr, numărul 15;
[3] SMBAN, fond Întreprinderea ,,21 Decembrie”, dosar 11/1951-1953.