luni, 6 august 2012

Schimbarea numelui oraşului Braşov în cel de oraşul Stalin

                 În luna august 1950 se stabilea ca numele oraşului Braşov să fie schimbat în cel de oraşul Stalin. La baza acestei decizii au stat câteva acţiuni care pot fi reconstituite astăzi prin câteva documente (scrisori ce pot fi consultate în cadrul unui dosar de arhivă şi acte legislative).
            În primul rând se spune că ideea de a schimba denumirea Braşovului a plecat de la iniţiativa C.F.R.-iştilor care a fost preluată de ,,oamenii muncii” din restul oraşului. Aceştia au trimis o scrisoare Comitetului Central al P.M.R. prin care cereau în mod oficial acest lucru. ,,Scrisoarea a fost adoptată în unanimitate în adunările oamenilor muncii dela toate întreprinderile oraşului Braşov” şi altfel ea se încheie cu multe semnături ale ,,oamenilor muncii” (scriitori, maiştri, directori de întreprinderi industriale şi alte instituţii, ,,strungari inovatori”, grupuri de muncitori, funcţionari, ingineri), inclusiv de la întreprinderi precum : ,,Temelia”, ,,Sovromtractor”, ,,Steagul Roşu”, ,,Metrom”, ,,Strungul” etc. [1]
            Decizia ,,oamenilor muncii” din Braşov a fost argumentată în scrisoare prin faptul că Braşovul era unul dintre principalele centre industriale ale ţării, cu întreprinderi binecunoscute în întreaga ţara, cu realizări deosebite pentru Planul de stat şi că astfel, noua denumire a oraşului ar onora cel mai bine numele lui Stalin şi i-ar cinsti şi pe braşoveni. Formularea din scrisoare vizavi de Stalin nu lăsa loc de alte elogii : ,,am hotărît să propunem ca numele oraşului nostru să fie schimbat dându-i-se numele marelui geniu al omenirii muncitoare, scumpului şi iubitului prieten al poporului muncitor din ţara noastră, învăţătorului şi eliberatorului nostru – marele Stalin” [2].
            Scrisoarea de la Braşov a ajuns la Bucureşti unde C.C. al PMR şi Guvernul Republicii Populare Române au redactat un răspuns favorabil. În scrisoarea semnată de Dr. Petru Groza (Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R.) şi de Gheorghe Gheorghiu-Dej (Secretar General al C.C. al P.M.R.) s-a luat hotărârea de a sprijini această cerere ,,şi de a propune Prezidiului Marei Adunării Naţionale a Republicii Populare Române să satisfacă dorinţa arzătoare a oamenilor muncii din Braşov, dând acestui oraş numele de oraşul Stalin” [3].
            De asemenea, o scrisoare a fost trimisă şi către S.I. Kavtaradze, Ambasadorul Extraordinar şi Ministrul Plenipotenţiar al U.R.S.S. aflat în România. Scrisoarea către ambasador prezenta întregul curs al acţiunilor pentru schimbarea denumirii oraşului Braşov şi era însoţită şi de alte documente corespunzătoare ,,cu rugămintea de a le transmite Guvernului Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice” [4].
            ,,Dorinţa arzătoare a oamenilor muncii din Braşov” a fost materializată la 22 august 1950 prin Decretul nr. 211 ,,pentru schimbarea numelui oraşului Braşov în acela de oraşul Stalin” [5]. În actul legislativ se scria astfel : ,,Cu începere dela data publicării prezentului decret, oraşul Braşov va purta numele de oraşul Stalin, în cinstea marelui geniu al omenirii muncitoare, conducătorul poporului sovietic, eliberatorul şi prietenul iubit al poporului nostru, Iosif Vissarionovici Stalin” [6]. Formularea ne este deja familiară din schimbul de scrisori pe care l-am prezentat anterior.
             La 8 septembrie 1950 acelaşi lucru s-a realizat şi pentru regiunea Braşov [7]. În 1953, la moartea lui Stalin, un nou act legislativ stabilea noi schimbări de denumiri de întreprinderi, dar şi alte acţiuni care urmau să fie luate pentru a ,,eterniza numele lui Stalin” (reproducere parţială din titlul actului legislativ) [8].
            După o serie de semnale ale unor detensionări ale relaţiilor dintre U.R.S.S. şi România, avea să se producă mişcarea inversă, de revenire la denumirea de Braşov, pentru oraş şi regiune [9].
 
Note :
[1] SANIC, fond Colecţia Consiliului de Miniştri, dosar 156/1950.
[2] Ibidem.
[3] Ibidem.
[4] Ibidem.
[5] Decretul nr. 211 din 22 august 1950 ,,pentru schimbarea numelui oraşului Braşov în acela de oraşul Stalin”, în Ministerul Justiţiei, ,,Colecţie de legi, decrete, hotărîri şi deciziuni”, 1950 : 1-31 august, Bucureşti, 1950, p. 44.
[6] Ibidem.
[7] http://industrializarearomaniei.blogspot.ro/2011/12/nume-schimbate-de-localitati.html (în acest articol am scris eronat că oraşul Braşov a devenit Stalin de la 8 septembrie 1950, doar regiunea a urmat acest curs la data precizată); http://industrializarearomaniei.blogspot.ro/2009/05/impartirea-administrativ-teritoriala.html.