marți, 19 iunie 2012

Emisiunea monetară din 1952 : reprezentări ale industrializării

În luna ianuarie a anului 1952 în R.P.R. a fost derulată reforma monetară, prin denominarea leului (1 leu nou = 20 lei vechi). Cu acest prilej au fost emise noi bancnote şi monede [1]. Pe reversul câtorva dintre acestea erau reprezentate imagini ce ne duc cu gândul la efectele industrializării. Pe reversul bancnotei de 5 lei era figurat un baraj de hidrocentrală electrică aflat în construcţie (industria energetică şi construcţiile), pe reversul bancnotei de 10 lei era reprezentat un excavator pe şenile în lucru la săparea Canalului Dunăre-Marea Neagră (industria construcţiilor de maşini şi transporturile), pe reversul bancnotei de 25 de lei erau figurate maşini şi utilaje agricole (industria construcţiilor de maşini şi agricultura mecanizată, efectuată cu mijloace moderne), iar în final, pe reversul celei mai valoroase bancnote, cea de 100 de lei, era figurat Combinatul poligrafic ,,Casa Scînteii" din Bucureşti (industria poligrafică). Pe aversul bancnotelor de 5 şi 10 lei sunt reprezentaţi o ţărancă, respectiv un muncitor (în viziune comunistă, aceste reprezentări şi-au găsit locul pe bancnote pentru a sugera alianţa ţărănimii cu muncitorimea), iar pe aversul bancnotelor de 25 şi 100 de lei, erau figurate două personalităţi istorice intens utilizate de propaganda comunistă a acelor vremuri : Tudor Vladimirescu şi Nicolae Bălcescu. Muncitorul de pe aversul bancnotei de 10 lei pare a fi un oţelar sau un lucrător într-o întreprindere de construcţii de maşini (poate un sudor).
Reversul bancnotei de 5 lei (1952)
Reversul bancnotei de 10 lei (1952)
Reversul bancnotei de 25 lei (1952)
Reversul bancnotei de 100 lei (1952)
[1] Au fost emise bancnote de 1, 3, 5, 10, 25 şi 100 de lei şi monede de 1, 3, 5, 10 şi 25 de bani.
Sursa pentru informaţii : Hotărîrea nr. 149 din 26 ianuarie 1952 pentru punerea în circulaţie a noilor bilete de bancă şi a monetelor divizionare, în ,,Colecţia de legi, decrete, hotărîri şi dispoziţii”, 1952, p. 181.