miercuri, 16 mai 2012

Excursie în timp (1974) : în vizită la câteva obiective ale industriei lemnului, pe direcţia sud-est, de la un capăt al României la altul

Voi prezenta câteva unităţi industriale de prelucrare a lemnului şi principalele produse pe care le realizau şi care puteau fi achiziţionate în 1974. Am să încep cu Întreprinderea de prelucrare a lemnului Satu-Mare (I.P.L. Satu-Mare) unde se realizau : sufrageria Magnolia şi camera de zi SM-3 (adică produse din lemn pentru utilarea unei sufragerii sau camere de zi) , sufrageria Sheration (bufet, vitrină, masă extensibilă, scaune), biblioteca SM-3, Daniela, Dana, banchete, mese, scaune. Puţin mai la sud-est, la Întreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj (I.P.L. Cluj) se realizau holurile Dej, Dorna, camere dezi Miraj, E-040 (buget, masă, canapea, fotolii, scaune, executate din panouri din PAL furniruite la exterior cu furnir de nuc şi de fag băiţuite [1] în culoare naturală şi finisate cu luciu), sufrageria Dej, bufete, scaune tapisate, curbate, scăunele pentru copii.
Menţinem direcţia, şi de la întreprinderea clujeană ajungem la Întreprinderea de prelucrare a lemnului din Covasna (I.P.L. Covasna). Cu materie primă din belşug, unitatea industrială producea banchete, bănci, mese, birouri, fotoliul pat MC2, dar şi biblioteca Milcov, bucătăria Dafin, camera de zi Meda. La sud-est de Covasna întâlnim o altă unitate industrială : Combinatul de prelucrare a lemnului Focşani (C.P.L. Focşani). Combinatul din judeţul Vrancea producea pentru piaţa internă camera de zi 623/11, dulapuri pentru tineret, cuiere Vrancea, iar pentru export şi hol 626/21, dulapuri, paturi. În fine, a ajuns momentul să-mi închei excursia la Brăila, unde mergând pe aceeaşi direcţie sud-est se putea întâlni C.P.L. Brăila. Aici se fabricau atât pentru ţară, cât şi pentru export produsele : camere pentru dormit Felicia I şi II, canapea Eforie, bucătării Galaţi de diferite modele, Anca şi Dunărea, dulapuri Felicia I cu două sau trei uşi, Eforie cu două uşi, cuiere.

Sufrageria E-040 fabricată la I.P.L. Cluj, 1974
[1] De la ,,baiţ”, colorant folosit în mai multe ramuri industriale.
[2] Judeţul Covasna era şi deocamdată încă mai este, unul dintre cele mai împădurite judeţe din România (Suceava are însă întâietatea).
[3] Sursa pentru imagine : ,,Revista Pădurilor - Industria Lemnului”, 1974, nr. 8.