vineri, 18 mai 2012

Combinatul minier Ploieşti – unităţi subordonate în 1977

Fiindcă într-un articol anterior [1] scriam despre unităţile industriale componente ale unui combinat, m-am gândit să exemplific cu unităţile subordonate ale Combinatului minier Ploieşti. Se va observa că pe lângă unităţile extractive (întreprinderi miniere, mine), din combinat făceau parte şi instituţii de învăţământ (3 grupuri şcolare şi un liceu) cu profil minier, ceea ce arată o corelare, deloc singulară, între învăţământ şi necesităţile industriale. Iată unităţile componente ale combinatului, subordonat la rândul, Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei (1977) :
Întreprinderea minieră Voivozi, judeţul Bihor
Întreprinderea minieră Sălaj, judeţul Sălaj
Întreprinderea minieră Cîmpulung, judeţul Argeş
Întreprinderea minieră Căpeni, judeţul Covasna
Întreprinderea de utilaj minier Filipeşti, judeţul Prahova
Mina Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova
Mina Şotînga, judeţul Dîmboviţa
Mina Comăneşti, judeţul Bacău
Grupul şcolar minier Cîmpulung, judeţul Argeş
Liceul industrial din oraşul Baraolt, judeţul Covasna
Grupul şcolar minier Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova
Grupul şcolar minier Şărmăşag, judeţul Sălaj [2]
Printre cele 12 unităţi componente ale Combinatului minier Ploieşti se află şi o întreprindere de utilaj minier, capabilă să rezolve cerinţele întreprinderilor miniere din cadrul combinatului. Din nou, este o mostră de integrare fericită (în teorie, totul pare a se susţine) a unor unităţi în cadrul unui combinat. Să observăm că unităţile subordonate Combinatului minier Ploieşti erau răspândite în mai multe judeţe din România. Uitându-ne pe hartă cu atenţie, criteriul geografic nu susţine o justă subordonare la Combinatul minier Ploieşti (mai ales în cazul unităţilor din judeţele Bihor şi Sălaj) [3].

Harta României (1996) cu reşedinţele judeţelor figurate [4]
Fiecare punct roşu reprezintă o unitate componentă a Combinatului minier Ploieşti (1977)
[2] DCS nr. 270 din 10.08.1977 privind unele măsuri de îmbunătăţire a organizării şi activităţii din industria cărbunelui, în Colecţia de legi şi decrete 1977, vol. III : iulie-septembrie, Bucureşti, 1977, p. 519.
[3] Pentru o situaţie opusă, a se vedea cazul unităţilor componente ale Centralei industriei confecţiilor din Bacău : http://industrializarearomaniei.blogspot.com/2010/10/centrala-industriei-confectiilor-bacau.html