Voi
prezenta câteva unităţi industriale de prelucrare a lemnului şi principalele
produse pe care le realizau şi care puteau fi achiziţionate în 1974. Am să
încep cu Întreprinderea de prelucrare a lemnului Satu-Mare (I.P.L. Satu-Mare) unde
se realizau : sufrageria Magnolia şi camera de zi SM-3 (adică produse din lemn pentru
utilarea unei sufragerii sau camere de zi) , sufrageria Sheration (bufet,
vitrină, masă extensibilă, scaune), biblioteca SM-3, Daniela, Dana, banchete,
mese, scaune. Puţin mai la sud-est, la Întreprinderea de prelucrare a lemnului
Cluj (I.P.L. Cluj) se realizau holurile Dej, Dorna, camere dezi Miraj, E-040 (buget,
masă, canapea, fotolii, scaune, executate din panouri din PAL furniruite la
exterior cu furnir de nuc şi de fag băiţuite [1] în culoare naturală şi
finisate cu luciu), sufrageria Dej, bufete, scaune tapisate, curbate, scăunele
pentru copii.
Menţinem
direcţia, şi de la întreprinderea clujeană ajungem la Întreprinderea de
prelucrare a lemnului din Covasna (I.P.L. Covasna). Cu materie primă din belşug,
unitatea industrială producea banchete, bănci, mese, birouri, fotoliul pat MC2,
dar şi biblioteca Milcov, bucătăria Dafin, camera de zi Meda. La sud-est de Covasna
întâlnim o altă unitate industrială : Combinatul de prelucrare a lemnului
Focşani (C.P.L. Focşani). Combinatul din judeţul Vrancea producea pentru piaţa
internă camera de zi 623/11, dulapuri pentru tineret, cuiere Vrancea, iar
pentru export şi hol 626/21, dulapuri, paturi. În fine, a ajuns momentul să-mi
închei excursia la Brăila, unde mergând pe aceeaşi direcţie sud-est se putea
întâlni C.P.L. Brăila. Aici se fabricau atât pentru ţară, cât şi pentru export
produsele : camere pentru dormit Felicia I şi II, canapea Eforie, bucătării Galaţi de diferite
modele, Anca şi Dunărea, dulapuri Felicia I cu două sau trei uşi, Eforie cu
două uşi, cuiere.
 |
Sufrageria
E-040 fabricată la I.P.L. Cluj, 1974 |
[1] De
la ,,baiţ”, colorant folosit în mai multe ramuri industriale.
[2]
Judeţul Covasna era şi deocamdată încă mai este, unul dintre cele mai
împădurite judeţe din România (Suceava are însă întâietatea).
[3]
Sursa pentru imagine : ,,Revista Pădurilor - Industria Lemnului”, 1974, nr. 8.