marți, 27 martie 2012

Salon automobil

Salon automobil este o carte scrisă de Vasile Parizescu şi Victor Simtion apărută la Bucureşti în 1969. După cum menţionează autorii, prin intermediul cărţii era pentru prima oară în ţara noastră când se prezentau modele dintre cele mai cunoscute mărci de autoturisme şi autocamioane fabricate în lume [1]. De fapt, nu era pentru prima oară! Cu numai un an în urmă, poate de aceea le-a şi scăpat autorilor (deşi ne putem pune întrebarea, câte astfel de cărţi se publicau în România acelor vremuri?), apăruse cartea lui Ion Ghenea Stănescu intitulată Trăsura fără cai, în care se prezintă ultimele modele de maşini ale anilor 1960 [2]. În economia cărţii această precocupare, care este relatată/adusă la zi până în anul 1966, ocupă 15 pagini, restul cărţii (în total de peste 200 de pagini) fiind ocupat de istoria automobilului, după cum şi titlul ne sugerează. Cu alte cuvinte, după câte cunosc până acum, cartea Salon automobil  este prima care tratează în întregime noile modele de automobile (la nivelul acelor ani), dar este Trăsura fără cai, cartea care are întâietatea pentru această preocupare.
Revenind la cartea Salon automobil, pentru fiecare marcă de automobile se menţionau scurte informaţii istorice, se prezentau câteva modele de maşini, dintre cele mai noi la acea vreme, totul cu arătarea caracteristicilor tehnice şi uneori şi cu imagini ale automobilelor (autoturisme şi autocamioane). Printre automobilele prezentate [3], şi-au găsit locul şi două mărci româneşti de automobile : Uzina de automobile Piteşti – UAP – (cu primul model, Dacia 1100, apărut cu numai un an înainte de carte), şi Uzina de autocamioane Braşov – UAB – (de la care se prezintă modelul SR-114, din seria Bucegi, primul model, SR 101 fiind lansat cu ceva ani în urmă, în 1954). Reţin pentru prezentare câteva detalii tehnice din cele multe arătate în paginile cărţii. Astfel pentru Dacia 1100, ,,un sedan de cinci locuri şi patru uşi”, cu lungimea de 399,5 cm, lăţimea de 149 cm, înălţimea de 140,5 cm şi garda la sol de 12 cm, avem un motor plasat în spate cu 1108 centimetri cubi, patru cilindri, cutia de viteze cu patru etaje sincronizate, un levier de comandă centralizat, o capacitate a rezervorului de benzină de 38 de litri, cu un consum la 100 km de 6,8 litri, şi cu o viteza maximă de 135 km/oră. Sunt prezente cinci fotografii cu Dacia 1100, dintre care una este realizată având în spate Ateneul [4]. Pentru UAB, sunt enumerate modelele ,,SR-113, cu două osii şi tracţiunea pe roţile din spate, SR-114 cu dublă tracţiune şi derivatele : SR-115 autotractor cu şa, SR-116 autobasculantă şi autocisterna AC 302”. Cu specificaţii tehnice este însă doar modelul Bucegi SR-114. El era un autocamion pe două osii, cu o sarcină utilă [5] de 4000 kg, cu dimensiunile 661,5 cm lungimea, 242,5 cm lăţimea, 230 cm înălţimea, cu garda la sol de 27 cm, înzestrat cu un motor cu o capacitate cilindrică de 5030 centimetri cubi, opt cilindri, cutia de viteze cu 5 etaje, un levier (schimbătorul de viteze) de comandă central, capacitatea rezervoarelor de benzină era de 300 de litri, consumul la 100 de km era de 20 de litri de benzină, iar viteza maximă atinsă era de 85 km/oră. Specificaţiile tehnice ale SR-114 sunt completate cu o fotografie [6].
 
[1] Vasile Parizescu, Victor Simtion, Salon automobil, Bucureşti, 1969, p. 4.
[2] Ion Ghenea Stănescu, Trăsura fără cai. Din istoria automobilului, Bucureşti, 1968, p. 185-200.
[3] Automobilele prezentate şi care erau produse în ţări comuniste, pe lângă România, erau următoarele : Tatra, Praga, Skoda (Republica Socialistă Cehoslovacia), ZIL, ZAZ, GAZ, MZMA-Moskvici (U.R.S.S.), Zastava (Republica Socialistă Federativă Iugoslavia), IFA, Trabant (Republica Democrată Germană).
[4] Vasile Parizescu, Victor Simtion, op.cit., p. 133.
[5] Sarcina utilă înseamnă capacitatea de încărcare a şasiului fără masa platformei.
[6] Vasile Parizescu, Victor Simtion, op.cit., p. 178.