joi, 1 martie 2012

Întreprinderea de prelucrare a lemnului din Reghin

În timpul unei postări precedente în care prezentam un joc de cărţi cu instrumente muzicale şi compozitori produs în comunism, mă întrebam care instrumente muzicale erau realizate la noi în ţară. Ştiam că la Reghin exista o întreprindere specializată în acest sens, dar nu ştiam prea multe amănunte în acest sens. Curiozitatea mi-a fost într-un final satisfăcută [1], când am găsit câteva amănunte într-o monografie a judeţului Mureş [2]. Aici se scria că la Întreprinderea de prelucrare a lemnului (I.P.L.) din Reghin înfiinţată în 1966, se producea următoarele instrumente muzicale : viori, viole, violoncele, contrabasuri, chitare, mandoline, ţambale, xilofoane şi altele (din păcate nu am o listă exactă, dar informaţiile sunt un pas înainte). Principala materie primă pentru aceste instrumente muzicale era cheresteaua de rezonanţă, realizată în principal din răşinoase, capabile să ofere caracteristicile speciale cerute de un instrument muzical. Cantitativ vorbind, la patru ani de la începerea producţiei, la Reghin [3] se realizau 51000 de instrumente muzicale din 77 de tipuri, iar în anul 1978 86 de tipuri de instrumente muzicale totalizând 72500 de unităţi. Dintre acestea, 45% mergeau la export. Completând imaginea diversităţii de produse realizate la Reghin amintim celelalte tipuri de produse realizate cu exemple : ambarcaţiuni (caiace, canoe, schifuri [4], veliere, iole, luntre, bărci de agrement, biciclete de apă, ambarcaţiuni cu motor), articole sportive (schi, săniuţe, aparate de gimnastică, rachete de tenis), dar şi produse banale (dar nu mai puţin importante) precum cheresteaua şi plăcile aglomerate. Prin produsele speciale realizate Întreprinderea de prelucrare a lemnului din Reghin şi-a asigurat un loc aparte în istoria industriei româneşti.

[1] Până atunci găsisem în mai multe cărţi referiri foarte scurte la această întreprindere categorisită în rubrica ,,industria altor produse din lemn” şi care menţionau că la Reghin, pe lângă ambarcaţiuni, planoare şi materiale sportive se mai realizau şi instrumente muzicale fără a şi preciza care erau acestea.
[2] Pavel Chiorean, Eugen Trâmbiţaş, Iulius Moldovan, Kovacs György (coord.), Judeţele patriei. Mureş. Monografie, Bucureşti, 1980, p. 137.
[3] Reghin s-a dezvoltat în timpul comunismului ca un oraş industrial important la nivel local şi prin specificitatea unor produse realizate la I.P.L. s-a remarcat la nivel naţional şi internaţional. Întreprinderea metalurgică ,,Republica” Reghin fosta I.R.S. ,,Republica”.
[4] Ambarcaţie sportivă foarte lungă, îngustă şi uşoară, cu rame lungi şi uşoare şi cu scaune mobile (http://dexonline.ro/definitie/schif).