miercuri, 26 octombrie 2011

Produse rezultate în urma chimizării metanului

Metanul este un gaz natural întâlnit în cantităţi însemnate în ţara noastră în special în Transilvania, unde exploatarea, dar şi prelucrarea sa are o tradiţie îndelungată. După venirea la putere a regimului comunist importanţa resurselor de metan a crescut şi mai mult datorită dezvoltării industriei grele şi în special a industriei chimice. De asemenea, valorificarea superioară a metanului (produse chimice în loc de combustibil) a fost posibilă şi fiindcă la nivel internaţional a existat o astfel de preocupare şi noile tehnologii au uşurat această reorientare (se puteau achiziţiona licenţe din străinătate pentru utilizarea diferitelor tehnologii şi pentru a realiza produse chimice complexe).
Am să prezint pe scurt o serie de produse rezultate din metan în urma unor procese chimice. Unul din primele produse este negrul de fum (produs la Uzina chimică Copşa Mică) utilizat în prelucrarea cauciucului şi în producţia de cerneluri tipografice. Amoniacul este un alt produs rezultat din metan şi care este folosit pentru producţia de azotat de amoniu din a cărui utilizare rezultă îngrăşăminte chimice cu azot. Tot din amoniac rezultă ureea folosită în producerea de răşini sintetice, precum se pot obţine şi din formaldehidă, produs rezultat prin prelucrarea metanului sau a metanolului. Din metan se mai pot obţine acetilena, acidul cianhidric şi diferiţi derivaţi cloruraţi. Acetilena este importantă pentru industria maselor plastice (policlorură de vinil, poliacetat de vinil) şi pentru industria textilă (datorită fibrelor sintetice ce pot fi realizate). Acidul cianhidric este folosit ca şi acetilena la producţia de mase plastice şi la fel ca şi în cazul celorlalte produse enumerate serveşte la obţinerea de alte subproduse, proprii tehnologiilor utilizate (astfel din acidul cianhidric se obţine mai întâi metacrilat de metil, care prelucrat duce la formarea polimetacrilatului de metil şi care prin alte procese chimice va contribui la obţinerea de materiale plastice). În ceea ce priveşte derivaţii cloruraţi obţinuţi din metan menţionăm clorura de metil, cloroformul, tetraclorura de carbon.
Cu un astfel de ,,patrimoniu” de produse se poate uşor deduce importanţa metanului şi necesitatea prelucrării sale superioare.

Sursa pentru utilizările metanului : ***, Dicţionar enciclopedic român, vol. III K-P, Bucureşti, 1965, p.338.