luni, 29 noiembrie 2010

Vechime

Pentru ca un sit industrial să fie clasat ca având valoare de patrimoniu trebuie să aibă o vechime de peste 50 de ani. Durata de timp mi se pare mult prea mare. Trebuie o perioadă de timp, precum este necesară la arhive pentru darea spre cercetare a unor dosare, dar s-ar putea ca intervalul de 50 de ani să fie de ajuns pentru dispariţia unor situri industriale. Să luăm un caz actual. Astăzi se blamează foarte tare construcţiile din prefabricate, ca fiind fără valoare de patrimoniu. În principiu, uşor de realizat şi uşor de demolat ele n-ar avea caracteristicile construcţiilor industriale anterioare. Şi totuşi prefabricatele sunt astăzi, mai mult ca oricând, cele mai întrebuinţate. Ceea ce înseamnă că peste cei 50 de ani vom fi nevoiţi să recunoaştem valoarea lor pentru construcţiile de astăzi. Nu ştiu însă dacă vom avea şi ce arăta. Tehnologia construcţiilor şi modul în care este ea folosită (aş putea spune chiar moda) se înscriu mersului rapid şi actual al ştiinţei în ansamblu. S-ar putea să se găsească o soluţie nouă pentru a ridica diverse construcţii şi să nu mai fie nevoie de prefabricatele de astăzi, iar ele să fie tratate precum numeroase construcţii industriale vechi, din cărămidă sau alte materiale. 50 de ani pentru ca un sit să aibă valoare de patrimoniu s-ar putea să fi fost oportun acum un secol, dar nu cred să mai reflecteze realitatea de acum. Cred că nu mai mult de 25 de ani ar fi de ajuns.
Şi poate ceea ce contează şi mai mult este să existe o lege care să se şi aplice în favoare siturilor industriale.