duminică, 31 octombrie 2010

Prima întrecere în industria textilă după naţionalizare

14 iunie 1948
Naţionalizarea a fost realizată în linii mari prin legea din 11 iunie 1948. Propaganda comunistă a făcut din naţionalizare prima mărturie a justeţei noului regim politic. După naţionalizare se spunea că fabricile aveau să fie deţinute de către popor, începea astfel să muncească pentru el. Evident, fals. Naţionalizarea a fost învelită într-un ambalaj frumos de către propagandă. Şi acest ambalaj era schimbat des, adică se realizau diferite materiale care să justifice naţionalizarea şi să arate cât de bine o ducea ţara.

Un mod de a susţine noua stare de fapt de după 11 iunie 1948 era şi întrecerea socialistă. Ca exemplu, prezentăm câteva informaţii despre prima întrecere socialistă în industria textilă după naţionalizare având ca sprijin un articol din ,,Scânteia” [1]. Am spus prima întrecere de după naţionalizare, pentru că înainte mai fuseseră organizate şi altele. Şi atunci cu ce erau mai speciale? Pentru răspuns vom folosi citatul : ,,în trecut patronii, în ciuda beneficiilor mari pe care le încasau, sabotau pe toate căile eforturile muncitorilor în întrecere pentru a împiedica în acest mod întărirea economică a ţării şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale poporului muncitor” [1].

Propaganda considera că producţia economică, situaţia socială, regimul politic şi alte aspecte ale societăţii din acei ani erau sub asediul sabotorilor. Sabotor era oricine se opunea regimului, oricine era fie şi considerat a fi periculos regimului. De exemplu, patronul de întreprindere dacă era împotriva naţionalizării era considerat sabotor [2]. În plus propaganda voia să dea impresia unei susţineri din partea poporului pentru naţionalizare şi astfel încerca să arate cum în ţara ,,muncitorii sunt conştienţi de beneficiile naţionalizări”, muncind cu spor, participând la întreceri în muncă. Ca şi cum un freamăt de aprobare cuprinsese întreaga ţara şi după naţionalizare, prin întrecerile socialiste, ,,eforturile muncitorilor şi tehnicienilor din fabrici şi uzine, având sprijinul larg al nouilor directori” îi va face să dea ,,roade mai bogate” [1]. Întrecerea în industria textilă s-a desfăşurat în filaturi şi ţesătorii de lână, bumbac şi mătase din întreaga ţară. Perioada de desfăşurare a fost 14 iunie-31 septembrie 1948. Am să închei rezumându-mă la a preciza obiectivele acestei întreceri socialiste : ,,mărirea producţiei şi a productivităţii muncii, reducerea deşeurilor şi absenţelor şi scăderea preţului de cost”, un alt punct principal fiind şi ,,îmbunătăţirea calităţii” [1].

Note :
[1] ,,Scânteia”, anul XVII, nr. 1148, 18 iunie 1948, p. 1.
[2] Despre cum erau consideraţi patronii de întreprinderi de către propaganda comunistă la momentul naţionalizării putem afla doar printr-un simplu titlu din ,,Scânteia”, anul XVII, 1144, 13 iunie 1948, p. 1 : ,,Întreprinderile smulse din mâinile lacome ale exploatatorilor, devin bun comun al întregului popor”.