joi, 2 septembrie 2010

Dej, 1952 : expunere la consfătuirea pe ţară a muncitorilor mineri

La 29 iunie 1952 Gheorghe Gheorghiu-Dej a susţinut o expunere la consfătuirea pe ţară a muncitorilor mineri din industria carboniferă [1].
În această expunere a abordat mai multe probleme legate de industria carboniferă, rolul minerilor în economie, dar şi probleme de politică internă. Începând cu cele din urmă să spunem că o bună parte din cele relatate de către Dej s-au concentrat asupra ,,duşmanilor de clasă” şi mai ales asupra ,,deviatorilor de dreapta”, V. Luca, A. Pauker şi T. Georgescu [2].

Mergând pe aceeaşi linie politică, Dej arată că în industria carboniferă din Marea Britanie sunt condiţii proaste de muncă pentru mineri, iar în Statele Unite sunt greve de amploare. În schimb, o grijă deosebită se acordă prezentării ajutorului pe care l-am primit din partea U.R.S.S. : de la modelul întrecerilor socialiste despre care ,,tovarăşul Stalin [3] ne învaţă că întrecerea socialistă este o formă de autocritică a maselor, o formă de luptă împotriva a ceea ce este vechi, împotriva rutinei, pentru ceea ce este nou, pentru metode avansate” [4], la rolul ,,Sovromcărbune” [5] (,,Un mare merit în privinţa mecanizării muncii în mine, care uşurează munca minerului, şi în privinţa construcţiilor noi economice şi socio-culturale îl are întreprinderea sovieto-romînă pentru dezvoltarea industriei cărbunelui «Sovromcărbune»” [6]) şi de la metode sovietice de lucru până la modul în care minerii au respectat cele fixate de Partid (,,aceşti tovarăşi au răspuns ca un singur om la chemarea Comitetului Central al partidului” [7]).
Dej se opreşte şi asupra situaţiei minerilor. Arată că înainte de ,,dictatura proletariatului”, minerii erau ,,flămînzi, goi, desculţi, într-o stare de mizerie nemaipomenită”, în nişte ,,văi ale plîngerii, ale suferinţei, ale mizeriei şi foametei”, şi că datorită lor sunt acum ,,văi ale bucuriei”, iar ,,industria minieră cunoaşte un avînt remarcabil”.

Sunt prezentate şi câteva probleme care le întâmpină industria cărbunelui : neaplicarea tehnicilor noi la Căpeni, Ojasca, Cozla, dar şi faptul că ,,Strungul” şi ,,Unio” nu respectă termenele de livrare pentru utilajul minier. Dej arată că trebuie luate măsuri pentru ridicarea nivelului de trai (la Anina, dat fiind condiţiile mai grele de muncă, sunt salarii mai mari decât în Valea Jiului), trebuie îmbunătăţită protecţia muncii şi cultivat ,,spiritul de vigilenţă”. Cel din urmă, mai ales împotriva sabotorilor (interni sau internaţionali) care vor a zăgăzuiască planurile Partidului (,,Fiecare tonă de cărbune este o lovitură dată planurilor cincinale ale imperialiştilor americani şi englezi de a arunca omenirea într-un nou război” [8]). Stahanovişti şi fruntaşi în producţie sunt apreciaţi pentru munca lor şi Dej ţine să spună că ei lucrează în contul anilor 1953 sau 1954.

Partidul a lansat şi câteva lozinci pentru a impulsiona munca minerilor şi care reflectă pe deplin atmosfera ideologică încărcată şi apăsătoare a acelor vremuri ,,noi” :
,,Totul pentru front, totul pentru victorie! ”
,,Mai mult cărbune pentru Patrie, pentru pace!”
,,Muncitori minieri – în primele rînduri ale luptei pentru realizarea şi depăşirea planului cincinal! Nici un miner sub normă!” [9]
Pentru mineri s-au construit mai mult construcţii social-culturale : şcoli, cinematografe, teatre, biblioteci, stadioane, cămine, magazine alimentare, locuinţe, cluburi, dispensare, policlinici, spitale, creşe şi grădiniţe. Tot în cinstea lor, în fiecare an în luna august s-a stabilit ,,Ziua minerilor”.
Modul în care a fost construită expunerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej poate fi luată drept matrice pentru expuneri asemănătoare.

Note :
[1] Gheorghe Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvîntări, ed. IV, Bucureşti, 1955, p. 467-512; ,,Scînteia”, nr. 2389, 2 iulie 1952.
[2] Numiţi şi ,,elemente duşmănoase” sau ,,linia putredă şi dăunătoare” (Gheorghe Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvîntări, ed. IV, Bucureşti 1955, p. 483-484, 503).
[3] Numit în aceeaşi expunere şi ,,Marele Stalin”.
[4] Gheorghe Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvîntări, ed. IV, Bucureşti 1955, p. 480.
[5] Întreprinderi mixte româno-sovietice în activitate în perioada anilor 1940 şi 1950 cu rol principal de a exploata în beneficiul mai mult a sovieticilor diferite bunuri. Pe de altă parte, un aport pozitiv în economie, sub forma utilajelor şi metodelor folosite, trebuie să fi fost simţit, mai ales că ruşii aveau tot interesul să exploateze cât mai mult şi cât mai repede. Au fost înfiinţate mai multe asemenea întreprinderi : Sovrombanc, Sovrompetrol, Sovrommetal şi altele.
[6] Gheorghe Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvîntări, ed. IV, Bucureşti 1955, p. 478.
[7] Ibid., p. 475.
[8] Ibid., p. 512.
[9] Ibid., p. 474, 506.

Bibliografia
Gheorghiu-Dej, Gheorghe, Articole şi cuvîntări, ed. IV, Bucureşti 1955.