joi, 23 iulie 2009

Realizări faţă de plan în industria petrolieră – ianuarie 1949

,,În ramura petroliferă am avut următoarele realizări în luna Ianuarie faţă de Plan :
Jud. Prahova 1 – Sonde în foraj Sovrom [1]...129%, Muntenia [2]...92,6%
2 – Sonde în producţie Sovrom...97,7%, Muntenia 99,17%
Jud. Dâmboviţa 1 – Sonde în foraj...102%
2 – Sonde în producţie...97,67%
Jud. Buzău 1 – Sonde în foraj...84%%
2 – Sonde în producţie Berca...85%, Monteoru...101%, Arbănaş...161%
Jud. Bacău 1 – Sonde în foraj...100%
2 – Sonde în producţie...116%
Planurile au ajuns la toate întreprinderile petrolifere, au fost prelucrate, astfel că 85% din muncitorii petrolişti cunosc sarcinile. Planul de Producţie Sovrom a fost înapoiat la Minister găsindu-se a fi prea încărcat. La Foraj Centrala Muntenia (Prahova) n’a putut realiza planul din cauză că în regiunea Băicoi unde se sapă 9 sonde noui – s’a dat peste un masiv de sare necunoscut, care îngreunează foarte mult forajul. Afară de aceasta au fost acţiuni de sabotaj direct la 10 sonde în luna Ianuarie, din care majoritatea s-au întâmplat la cele în foraj (sonda No. 3 Nucet a stat din foraj 78 ore din cauza unui motor defect).
O altă cauză este şi aceia că sondele programate să intre în producţie la anumite date, nefiind terminat forajul pentru punerea în producţie, s’a întârziat începerea exploatării. Unele sonde vechi au o producţie cu 67% faţă de cea prevăzută în Plan. Deasemeni un mare număr de maşini de intervenţie şi granice [3] au fost băgate în reparaţie, - lipsa lor resimţindu-se în procesul de producţie. Numai schelei Berca, pentru a face faţă producţiei îi trebuiesc 2 granice de intervenţie.
Alte cauze care au dus la neîndeplinirea Planului de ţiţei, au fost următoarele.
La 8 Ianuarie incendierea sondei No. 136 în timpul erupţiei, la 2 Ianuarie, a luat foc o staţie de pompe de benzină, la 2 Ianuarie a curs din rezervor o cantitate de 5000 litrii ţiţei la Băicoi, iar la 7 Ianuarie la rafinăria Teleajen s’au pierdut 13 mii litrii motorină.
S’au făcut începuturi promiţătoare la adaptarea de inovaţii (cazul echipei Oancea Gh. Dela Băicoi care a mutat turla sondei No. 33 la o distanţă de 200 metri, fără a mai fi demontată, depăşind norma cu 400% precum şi introducerea de noui netode sovietice de foraj).
Deasemeni în Jud. Buzău s’a inventat o pastă cu care s’au putut suda o conductă de oţel ce nu putuse fi sudată cu nici un fel de electrozi existenţi” [4].

Fragmentul prezentat este preluat dintr-un document intitulat ,,Situaţia din principalele ramuri de producţie din luna ianuarie 1949” redactat de Serviciul de sinteză din cadrul Direcţiunii organizatorice a Secţiei economice [5].
Extrasul se referă doar la industria petrolieră. Toate informaţiile trebuie luate cu reticienţă critică, mai ales procentele de sonde în foraj sau în producţie. Acţiunile de sabotaj nu pot fi nici ele luate ad literram, fiind mai curând o marcă a propagandei comuniste care punea nerealizarea prevederilor planului economic pe seama unor asemenea acţiuni decât pe neputinţă. Să remarcăm că se subliniază lipsa utilajelor necesare pentru buna desfăşurare a activităţilor în cadrul industriei petroliere, ceea ce este de înţeles. România venea după un război în care a suferit numeroase pierderi, iar refacerea economică demara greu, parazitată de ,,ajutorul frăţesc” sovietic [6] . În aceste context, putem înţelege eforturile ulterioare de ridicare a unei industrii constructoare de maşini. De exemplu se spune, în document, că în judeţul Buzău nu s-a putut suda o conductă cu electrozii existenţi. Astfel că înţelegem de ce în 1951, la Cluj, a fost înfiinţată uzina ,,Carbochim”, care fabrica printre altele şi electrozi.

,,Istoria se face cu documente; unde nu sînt documente, nu este istorie” (manualul lui Langlois şi Seignobos) [7], iar ,,istoria nu este repovestirea izvoarelor” (G. Ritter), ci interpretarea lor [8].

[1] Sovrompetrol, una dintre primele societăţi mixte româno-sovietice, opera în industria petrolieră.
[2] Centrala Petrolieră Muntenia şi-a desfăşurat activitatea între 1948 şi 1950. În anul din urmă, alături de Centrala Petrolieră Moldova, a fost înglobată în Sovrompetrol.
[3] Macara folosită pentru deplasarea unor greutăţi pe verticală; trolii folosite în operaţiile de foraj.
[4] ANIC, fond C.C. al P.C.R. – Secţia economică, doasar 32/1949, f. 4-5.
[5] Secţia economică studia diferite probleme din domeniul ei de activitate, fiind o parte a aparatului CC al partidului.
[6] Amintim numai sovromurile care lucrau în contul datoriilor ţării noastre către URSS. Pe de altă parte, un ajutor real din partea ruşilor nu poate fi tăgăduit : aveau interes să-şi recupereze cât mai repede datoriile şi pe urmă, mai erau şi obligaţiile ideologice şi beneficiile propagandistice. Pe cale de consecinţă, ţara noastră a primit utilaje şi sprijin în ridicare de fabrici şi uzine ori acces la metode noi de lucru şi inovaţii.
[7] Lucian Boia, Jocul cu trecutul, ed a II-a, Bucureşti, 2002, p. 107.
[8] Florin Constantiniu, ,,Istoria nu este repovestirea izvoarelor”, ci interpretarea lor, ,,Historia”, anul VIII, 2008, nr. 77, p. 29-30.


N.A. : Pentru a folosi textul articolului, ca şi imaginile sau alte materiale prezente în acest blog, reamintim că este necesară indicarea sursei http://industrializarearomaniei.blogspot.com/ şi o confimarea prin email la adresa industrializare@gmail.com.