luni, 15 iunie 2009

Regiunea Banat

Descrierea regiunii
Prin Legea nr. 5/6 septembrie 1950 judeţele au fost desfinţate şi înlocuite cu regiunile, raionul fiind unitatea teritorial-administrativă de bază, de unde şi numele de raionare dat noii modificări teritorial administrative. Între 1950 şi 1960, în aceaşi parte de sud-vest a ţării existau trei regiuni : Arad, Timişoara şi Severin.
Regiunea Timişoara număra doar trei raioane : Deta, Sânnicolau Mare şi Timişoara.
Regiunea Severin avea reşedinţa la Caransebeş [1].
În anul 1952, regiunea Severin a fost desfiinţată, teritoriile acesteia fiind împărţite între regiunile Timişoara şi Arad. Regiunea După împărţire, regiunea Timişoara număra 9 raioane (Almaş –Mehadia-, Caransebeş, Deta, Făget, Lugoj, Moldova Nouă, Oraviţa, Reşiţa şi Timişoara), iar regiunea Arad 6 raioane (Arad, Criş, Gurahonţ, Ineu, Lipova şi Sânnicolaul Mare).
În 1956 a dispărut şi regiunea Arad, teritoriile sale fiind împărţite între regiunile Oradea şi Timişoara prin Decretul nr. 12. În urma recensământului din februarie 1956 s-a stabilit că populaţia regiunii Timişoara număra 1195880 locuitori. Din 1956 regiunea era alcătuită din 16 raioane, totalizând 21800 km2. Regiunea Timişoara era ,,cea mai mare regiune a ţării” şi avea o ,,,economie complexă, industrial-agrară, în care predomina sectorul industrial”, valoarea producţiei industriale situând regiunea pe a patra poziţie pe ţară, la nivelul anului 1956. Industria era formată în proporţie de 40% din ramura metalurgică, 24% uşoară, 17% alimentară şi restul chimică, lemnului şi materiale de contrucţie. De asemenea regiunea deţinea ,,cea mai deasă reţea de căi de comunicaţii în special de căi ferate”, iar populaţia majoritară era cea urbană [2].
Regiunea Banat era o diviziune administrativ-teritorială a R.P.R., situată în partea de sud-vest a ţării şi avea reşedinţa la Timişoara. Regiunea Banat a fost înfiinţată în locul regiunii Timişoara, prin Legea nr. 3/27 decembrie 1960. Regiunea avea o întindere de 21800 km2 şi era împărţită în 12 raioane (Arad, Bozovici, Caransebeş, Deta, Făget, Lipova, Lugoj, Moldova Nouă, Oraviţa, Orşova, Sînnicolau Mare, Timişoara). În 1961 populaţia număra 1234340 locuitori [3]. La 18 decembrie 1964 prin decretul 799 au fost făcute schimbări de nume ale unor localităţi.
Câteva informaţii şi despre oraşele regiunii. Timişoara este situată în câmpia Timişului, pe canalul Bega.
,,Oraşul Timişoara este cel mai mare centru urban din partea de vest a ţării”.
,,Timişoara este un puternic centru muncitoresc şi unul din cele mai importante oraşe culturale ale ţării” [4]. De altfel, Timişoara este al treilea oraş din ţară numărând în 1956, 142200 locuitori.
,,Oraşul Timişoara a devenit în anii de democraţie populară un vast şantier” [5].
Aradul este un centru industrial important aşezat în câmpia Tisei, pe malul drept al Mureşului. Populaţia oraşului cuprindea 106500 locuitori în acelaşi an.
,,Aradul a devenit vestit în anii puterii populare prin industria construcţiilor de maşini” [6].
Reşiţa este un puternic centru siderurgic şi a primit epitetul ,,cetatea de foc”.
O hartă desenată a ţării prezintă regiunea în primul rând ca fiind industrializată, instalaţii siderurgice fiind reprezentate ca o caracteristică principală a regiunii a regiunii. Sunt reprezentate numeroase fabrici : metalurgice (Anina, Oţelul Roşu, Reşiţa), de locomotive (Arad) şi altele [7].
Printre resursele naturale ale regiunii amintim : huila (Anina, Reşiţa, Secul, Doman, Lupac, Clocotici, Baia Nouă, Berzasca, Bigăr, Eibenthal, Sviniţa), lignitul, cărbunele brun (Mehadia, Iablaniţa, Bozovici, Rudăria, Sinersig), şisturi bituminoase (Anina), minereuri de fier (Ocna de Fier, Dognecea, Caraşova, Bocşa Montană), mangan (Delineşti), cupru (Dognecea), plumb (Ruschiţa), zăcăminte de cromite (Dubova, Tisobiţa, Plavişeviţa, Ogradena), marmura (Ruschiţa).

Unităţile industriale
Fabrica de ciorapi Timişoara
Fabrica de încălţăminte ,,Banatul” Timişoara
Fabrica ,,Industria lînii” Timişoara
Întreprinderea ,,Electromotor” Timişoara – motoare, generatoare electrice, aparataj de înaltă
tensiune
Fabrica de cărămidă şi ţiglă Timişoara
Întreprinderea metalurgică ,,Bănăţeana” Timişoara
Întreprinderea de mase plastice şi încălţăminte ,,Bela Brainer” Timişoara – piele artificială şi încălţăminte de lux
Întreprinderea ,,Bernat Andrei” Timişoara – mănuşi; ,,cea mai importantă fabrică de mănuşi din ţară” [8].
Întrepinderea de piele artificială ,,Dermatina” Timişoara
Întreprindere de prelucrare a lemnului Timişoara
Întreprinderea de pielărie ,,Ştefan Plavăţ” Timişoara
Întreprinderea ,,Industria romînă de piele” Timişoara
Abator Timişoara
Fabrica de zahăr Timişoara
Fabrica de unt Timişoara
Moara Timişoara – republicană, 100t/24ore.
Uzina chimică Timişoara
Întreprinderea ,,Nikos Beloianis” Timişoara
Fabrica de bere ,,Timişoreana” Timişoara
Fabrica de ţigarete Timişoara
Întreprinderea de băuturi alcoolice Timişoara – spirt şi băuturi alcoolice.
Întrerprinderea de tricotaje ,,Ion Fonaghi” Timişoara – tricotaje pentru copii.
Întreprinderea ,,Electrobanatul” Timişoara
Întreprinderea ,,Tehnometal” Timişoara – cabluri metalice, ţesături metalice, lacăte, balamale,
topoare, ciocane
Uzinele mecanice Timişoara
Staţie de 110 KV Timişoara
Uzinele de apă Timişoara
Fabrica de coloranţi ,,Timiş” Timişoara – ultramarin, galben de crom.
Fabrica de biscuiţi şi paste făinoase Timişoara
Uzinele textile Timişoara - ,,Să punem la dispoziţia statului sumele ce ne prisosesc din fondul de rulment!” [9]
Uzinele textile ,,30 Decembrie” Arad
Fabrica de bere Arad
Întreprindere de panificaţie Arad – drojdie.
Abator Arad
Unitate de fermentare a tutunului Arad
Întreprinderea de încălţăminte ,,Libertatea” Arad – încălţăminte pentru copii.
Fabrica de jucării ,,Arădeanca” Arad -,,prima fabrică de jucării din ţară” - 1959
Fabrica de ceasuri ,,Victoria” Arad -,,prima fabrică de ceasuri din ţară” - 1962
Uzinele de material rulant şi de maşini-unelte ,,Flamura Roşie”Arad – vagon de pasageri.
Uzina de textile ,,Teba” Arad – 1926 Ţesătoria de bumbac ,,Teba” [10]
Fabrica de vopsele şi coloranţi ,,Gheorghe Doja” Arad
Uzina de strunguri Arad – formată prin contopirea şi modernizarea a şase întreprinderi – 1948
Uzina de strunguri Arad – 24 decembrie 1949 contopirea a 6 ateliere şi fabrici; până-n 1953 purta denumirea de IIS ,,Victoria” – Fabrica de maşini-unelte; între 1953 şi 1961 s-a numit Uzina de maşini unelte ,,Iosif Rangheţ”; din 1961 a purtat denumirea de Uzina de strunguri [11]; hale de prelucrări mecanice şi montaj, de tunrătorie, forjă, tratament termic, 1956 întreprindere integrată cu toate secţiile primare, 1960 dezvoltare masivă [12]. Întreprinderea a beneficiat şi de sprijinul URSS prin aportul de maşini şi utilaje [13]. Un produs cunoscut al uzinei a fost strungul ,,Victoria” [14].
Fabrica de cărămidă şi ţiglă Arad
Fabrica de conserve ,,Refacerea” Arad
Fabrica de mobilă Arad – înfiinţată în 1890 de Laurenţiu Emanuel Lengyel, ,,în anii 1909-1910, ajungînd printre cele mai renumite fabrici de acest gen din Europa”; reorganizare, modernizare şi încadrare ca secţie în cadrul IPROFIL Arad; 1962 construcţia unei noi fabrici [15].
Uzina chimică Arad
Fabrica de pâine Arad
Ţesătorie de bumbac şi vigonie Arad
Uzinele de vagoane ,,Gheorghi Dimitrov” Arad – 1891 Fabrica de vagoane şi locomotive [16];
vagoane de pasageri clasa 1, 2, 3; vagoane de marfă 20, 25, 50 tone, de cărbune, minereu, cocs, nisip; vagoane cisternă de 25, 50 m3.
Fabrica de pielărie şi încălţăminte Arad
Filatura Arad
Întreprinderea de prefabricate pentru construcţii Arad
Combinatul metalurgic Reşiţa – complex de uzine şi mine; sectorul extractiv (furnale), turnătoira
Mociur, cuptoare adânci, fabrică de motoare diesel electrice, fabrica de utilaj greu,
întreprinderi anexe (cocserie, fabrică de cărămizi refractare), de prelucrare a fontei şi oţelului (oţelării, turnătorii, secţii de construcţii de maşini) ,staţie de 110 KV , – fontă, oţel, laminate, piese turnate, construcţii metalice, şine de cale ferată, maşini-unelte şi agregate întregi, utilaj petrolier, utilaj electrotehnic (turbine de mare capacitate, motoare electrice); minereu de fier şi cocs şi din URSS sau din ,,ţările de democraţie populară” [17]; a activat în cadrul ,,Sovrommetal” [18]
Fabrica de pâine Reşiţa
Termocentrala ,,7 noiembrie” Reşiţa
Distileria Nr. 1 (fabrică de chimizare a lemnului) Reşiţa – mangal, acetonă, alcool metilic pentru
fabricarea de lacuri, vopsele, acid acetic pentru fabricarea de produse farmaceutice.
Întreprindere de prelucrare a lemnului Lugoj
Fabrica de cărămizi Reşişa – cărămizi acide ,,silica”; 1947.
Filatura Lugoj
Fabrica de cărămidă şi ţiglă Lugoj
Uzinele siderurgice Oţelu Roşu – oţelării, laminorul de platine, uşoare, staţie de 110 KV.
Fabrica de pâine Oţelu Roşu
Fabrica de cărămidă şi ţiglă Caransebeş
IPROFIL Caransebeş
Întreprinderea minieră Orşova
Întreprindere de prelucrare a lemnului Orşova
Fabrica de cărămidă şi ţiglă Jimbolia
Întreprinderea de încălţăminte ,,Horia” Jimbolia
Fabrica de pâslă şi pălării Jimbolia
Uzinele siderurgice Nădrag – laminate uşoare
Uzinele de construcţii metalice şi maşini agricole UCMA Bocşa – pentru industria petrolului,
poduri
Uzinele metalurgice ,,Magheru” Topleţ – maşini şi unelte agricole, pentru industria alimentară, a
lemnului.
Fabrica de pâslă şi pălării Periam
Întreprinderea minieră Anina
Fabrica de mobilă curbată ,,Răsăritul” Pâncota – 1912 înfiinţare; 1953-5 produce pentru export [19].
Întreprindere de prelucrare a lemnului Moldova Nouă
Întreprindere de prelucrare a lemnului Bozovici
Fabrica de furnire Deta
Uzina chimică Margina - mangal
Uzina chimică Valea Minişului – mangal
Fabrica de mobilă curbată (IPROFIL) Balta Sărată
Minele de fier Ocna de Fier
Hidrocentrala Văliug
Fabrica de pâine Băile Herculane
Din cadrul industriei locale făceau parte mai multe unităţi industriale printre care filaturi, ţesătorii, fabrici de tricotaje, de confecţii, fabrici de stofe, şi postavuri, fabrici de pălării, de panglici, broderie, pasmanterie, de şnururi diverse, topitorii de cânepă- utilizează lână, bumbac, mătase, fire artificiale, cânepă, mori.

Relaţiile comerciale
Export
Motoare cu abur şi electrice, maşini, agregate industriale, maşini-unelte, utilaj, locomotive şi vagoane, aparataj de înaltă şi joasă tensiune, cocs metalurgic, minereuri, materiale de construcţii, uleiuri tehnicem vopsele, cosmetice, acetonă, metanol, formaldehidă, lână, bumbac, cânepă, marochinărie, confecţii, încălţăminte, zahăr, conserve, produse lactate.
Import
Minereu de fier, bumbac,
cărbune, metal – regiunea Hunedoara, petrol – regiunea Ploieşti.

Propaganda
,,Un rol deosebit în dezvoltarea industriei l-a jucat sprijinul U.R.S.S., care, prin maşinile trimise, prin materiile prime furnizate (minereu de fier, cocs, bumbac), prin ajutorul tehnic acordat, a ridicat considerabil nivelul producţiei, atît cantitativ, cît şi calitativ” [20].

[1] http://www.banaterra.eu/romana/toponimii/b/banat/index.htm, 12-06-2009.
[2] Mihail Haşeganu (coord.), Geografia economică a R.P.R., Bucureşti, 1957, p. 392.
[3] http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Banat, 12-06-2009.
[4] Mihail Haşeganu (coord.), Op. cit., Bucureşti, 1957, p. 391.
[5] ***, Banatul în plină dezvoltare. Călătorie prin Banat, Bucureşti, 1961, p. 9.
[6] Ibid.
[7] Constantin Daicoviciu, Roumanie, Bucharest, 1958, p. 812-813.
[8] ***, Monografie geografică a R.P.R., vol. 2, partea I, Bucureşti, 1960, p. 285.
[9] M. Petrescu, Industrializarea socialistă calea înfloririi patriei noastre, Bucureşti, 1952, p. 60.
[10] Ardelean Aurel, Hegyi Tiberiu, Lăzărescu Dan, Judeţele patriei. Arad. Monografie, Bucureşti, 1979, p. 86.
[11] Ibid., p. 105.
[12] Ibid., p. 106.
[13] ***, Rodnica colaborare economică a Republicii Populare Romîne cu URSS şi celelalte ţări socialiste, Bucureşti, 1957, p. 10.
[14] ***, O imagine a puterii economice crescânde a patriei noastre, Bucureşti, 1953, p. 11.
[15] Ardelean Aurel, Hegyi Tiberiu, Lăzărescu Dan, Judeţele patriei. Arad. Monografie, Bucureşti, 1979, p. 108.
[16] Ibid., p. 86.
[17] Mihail Haşeganu (coord.), op. cit., Bucureşti, 1957, p. 385.
[18] ***, Monografie geografică a R.P.R., vol. 2, partea I, Bucureşti, 1960, p. 178.
[19] Ardelean Aurel, Hegyi Tiberiu, Lăzărescu Dan, op. cit., Bucureşti, 1979, p. 108.
[20] Mihail Haşeganu (coord.), op. cit., Bucureşti, 1957, p. 386.


Bibliografie

***, Banatul în plină dezvoltare. Călătorie prin Banat, Bucureşti, 1961.
***, Economic News From The Rumanian People’s Republic, [f.l.], [f.a.].
***, Dezvoltarea economică a R.P.R. pe drumul socialismului 1948-1957, Bucureşti, 1958.
***, Monografie geografică a R.P.R., vol. 2, partea I, Bucureşti, 1960.
***, O imagine a puterii economice crescânde a patriei noastre, Bucureşti, 1953.
***, Rodnica colaborare economică a Republicii Populare Romîne cu URSS şi celelalte ţări socialiste, Bucureşti, 1957.
***, R.P.R. Noua geografie a patriei, Bucureşti, 1964.
Aurel, Ardelean, Tiberiu, Hegyi, Dan, Lăzărescu, Judeţele patriei. Arad. Monografie, Bucureşti, 1979.
Daicoviciu, Constantin, Roumanie, Bucharest, 1958.
Haşeganu, Mihail (coord.), Geografia economică a R.P.R., Bucureşti, 1957.
Petrescu, M., Industrializarea socialistă calea înfloririi patriei noastre, Bucureşti, 1952.
Scarlat, C., Industria R.P.R. în plin avînt, Bucureşti, 1959.
Sterian, H.D., Ce este şi cum trebuie îndeplinit planul întreprinderii industriale, Bucureşti, 1956.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Banat, 12-06-2009.
http://www.banaterra.eu/romana/toponimii/b/banat/index.htm, 12-06-2009.