vineri, 19 iunie 2009

Industrializarea în Dictionarul limbii romîne moderne

Dicţionarul limbii romîne moderne din 1958 cuprinde materialul lexical de la ,,începutul secolului al XIX-lea şi pînă în zilele noastre”, fiind o ,,ediţie prescurtată” a Dicţionarului limbii romîne literare contemporane apărut în 4 volume între 1955-7. Dicţionarul cuprinde 1000 de cuvinte în plus, însă cu definiţii mai accesibile pentru înţelegerea generală, cu indicarea etimologiilor cuvintelor şi cu circa 3000 de ilustraţii şi planşe pentru ca noţiunile să poată fi mai uşor reprezentate şi înţelese [1].
În explicarea unor cuvinte se recurge la scurte pasaje literare. De exemplu pentru ,,stemă” se arată un alt sens, cel de ,,coroană, diademă” care este exemplificat prin versurile lui George Coşbuc, ,,Venit-au roiuri de-mpăraţi/Cu stemă-n frunte” . În ceea ce priveşte ilustraţiile, ele se aseamănă cu cele din dicţionarul franţuzesc, Larousse.
Dat fiind decupajul cronologic al dicţionarului, numeroase cuvinte sunt strâns legate de domeniul industriei, cu diferitele sale ramuri. Industria R.P.R. îşi are locul său special în cadrul dicţionarului. Pe de o parte era o necesitate firească, datorată avansului tehnologic în lume şi în ţară, dar şi o cerinţă ideologică, de a preamări realizările regimului.
Pentru a exemplifica cele afirmate am ales câţiva dintre termenii în legătură cu industria şi care au beneficat de ilustraţie, precum şi anumite planşe.
În cuprinsul dicţionarului avem 4 pagini în vecinătatea cuvântului ,,industrie”. În aceste pagini sunt prezentate mai multe unităţi industriale (Combinatul siderurgic ,,Gh. Gheorghiu Dej” Hunedoara, Fabrica de strunguri ,,Iosif Rangheţ” Arad, Fabrica de antiobiotice Iaşi etc.) şi produse realizate de acestea (utilaj ,,petrolifer”, tractoare pe şenile, motoare electrice etc.).
Pentru cuvântul ,,panou” se prezintă şi formula în care mai poate fi găsit : ,,panou de onoare”, cu explicaţia ,,panou pe care sînt prezentaţi cei care s-au distins într-o muncă”.
Ilustraţia la cuvântul ,,panou” :

D. Macrea (coord.), Dicţionarul limbii romîne moderne, Bucureşti, 1958, p. 581.
În explicaţia cuvântului ,,medalie” găsim şi construcţia ,,Medalia Muncii”, adică o ,,distincţie acordată în Republica Populară Romînă celor care se evidenţiază în mod deosebit în cîmpul muncii”. Ilustraţia prezintă medalia pentru merite deosebite în muncă. Tot în domeniul recunoaşterii , în pagina imediat următoare explicării cuvântului ,,decoraţie”, avem o planşă cu medalii şi ordine din R.P.R. printre care menţionăm : Medalia de aur ,,Secera şi ciocanul”, Ordinul ,,Steaua Republicii Populare Romîne”, Ordinul ,,Apărarea Patriei”, Medalia ,,A 25-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor” etc. Pentru cuvântul ,,ordin” se precizează faptul că acesta poate fi întâlnit şi în formula ,,Ordinul Muncii clasa I”.
Diferite cuvinte reprezentând unelte, maşini şi utilaje şi alte produse sunt însoţite de ilustraţii : ambreiaj, carburator, dinam, iconoscop, plantator, raboteză, război, rulment, reşou, strung, televizor, tramvai, transformator, trening (în ilustraţie este figurat un om îmbrăcat cu un trening pe care scrie ,,RPR”), turbogenerator, vagonet etc.
Avem planşe care prezintă diferite minerale, semne de circulaţie dar şi ,,sculptura romînească”. Să precizăm că printre semnele de circulaţie avem reprezentat un semn pentru ,,uzină”. Nu ştim exact ce rol avea, totuşi arată importanţa industriei care şi-a făcut loc în viaţa de zi cu zi a acelor vremuri, în numeroase domenii, precum acesta al circulaţiei rutiere. Printre capodopere ale sculpturii româneşti avem şi operele lui I. Irimescu ,,Oţelarul” şi B. Caragea ,,Miner”.
Un semn de circulaţie apărut ca urmare a procesului de industrializare :

D. Macrea (coord.), Dicţionarul limbii romîne moderne, Bucureşti, 1958, planşa ,,Semne de circulaţie”.
Industria petrolieră, o găsim reprezentată şi în stema R.P.R. (definirea termenului ,,stemă” este însoţită şi de stema R.P.R.) prin sondele petroliere. Şi în dicţionar, câteva cuvinte specifice domeniului de activitate sau în strânsă legătură cu el, beneficiază de ilustraţii sugestive [2], ceea ce arată că se încerca popularizarea unor termeni noi, în acord cu realităţile timpului (dezvoltare tehnologică, locul industriei în ideologia comunistă). Cuvântul ,,sondă” (pentru explorare şi exploatare), ,,rezervor” (pentru depozitarea produselor petroliere), ,,cisternă” (vagon-cisternă pentru transportul pe cale ferată a produselor petroliere), ,,petrolier” (pentru transportul pe cale navală) şi altele.
Şi exemplele pot continua cu alte cuvinte şi ilustraţii din dicţionar, dar şi cu alte dicţionare, cum ar fi DEX din 1975, care a renunţat la ilustraţii, dar nu şi la planşe (industria RSR etc.). Ideea de bază este că ideologia comunistă a influenţat într-o anumită măsură forma finală a dicţionarului, conferind un loc important printre altele, industriei în general (faţă de care regimul manifesta o grijă deosebită), precum şi realizărilor industriale ale republicii populare.

[1] După cum se poate citi în prefaţa dicţionarului semnată de D. Macrea.
[2] De astfel de ilustraţii beneficiază şi alte cuvinte care nu au legătură cu industria, însă pe noi ne-au interesat numai acestea din urmă. La fel se întâmplă şi în cazul planşelor.

Bibliografie
D. Macrea (coord.), Dicţionarul limbii romîne moderne, Bucureşti, 1958.