sâmbătă, 16 mai 2009

Industria lemnului reflectată prin intermediul heraldicii

,,Stema Republicii Socialiste România reprezintă munţi împăduriţi […]” sunt primele rânduri din descrierea stemei ţării noastre, corespunzătoare perioadei 1965-1989. În anul 1972, printr-un decret erau aprobate stemele pentru judeţele şi municipiile RSR. Dacă lemnul ca resursă naturală a ţării noastre era atât de important încât a fost precizat în stema ţării (prin pădurile ce acopereau munţii), atunci ne-am propus să vedem în ce măsură această importanţă s-a reflectat şi în stemele noi adoptate.
În cele ce urmează prezentăm stemele judeţelor şi municipiilor din RSR, în care apar elemente (mobile, cu sens heraldic) în legătură cu industria lemnului : de la prezenţa acestei resurse naturale, care este lemnul, şi până la prelucrarea sa. Prezentăm stema judeţului/municipiului, însoţită de o blazonare doar a partiţiunii scutului care prezintă un element aparţinând industriei lemnului, alături de o explicaţie.

Judeţul Alba
,,[...] în senestra tăiat : sus, în câmp de argint, un brad verde tăiat, între un spic de grâu de aur şi un strugure de asemenea de aur cu frunza verde [...]”.
Bradul – prezenţa lemnului ca resursă naturală.
Judeţul Bacău
,,[...] jos, în câmp albastru, un munte de sare de argint ieşind din vârful scutului şi încărcat în partea de jos cu o ghirlandă de frunze de stejar verde [...]”.
Ghirlanda de stejar – semnificaţie istorică (stejarul din Borzeşti), prezenţa lemnului ca resursă naturală.
Judeţul Bihor
,,[...] în al doilea cartier în câmp roşu, trei brazi verzi tăiaţi şi alăturaţi [...]”.
Brazii – prezenţa lemnului ca resursă naturală.
Judeţul Bistriţa-Năsăud
,,[...] în al treilea cartier, în câmp albastru un brad de aur peste al cărui trunchi broşează, încercuindu-i rădăcina, o roată dinţată neagră [...]”*.
* al patrulea cartier prezintă importanţa cinegetică a pădurii, momentan, în afara interesului nostru.
Al treilea cartier face o referire la industria de prelucrare a lemnului : bradul reprezintă lemnul, iar roata dinţată prezenţa industriei.
Judeţul Buzău
,,[...] jos, în câmp de aur, un stejar verde cu trunchiul în culoare naturală pe o terasă verde [...]”.
Stejarul – prezenţa lemnului ca resursă naturală.
Judeţul Covasna
,,[...] jos, în câmp roşu un brad ieşind din vârful scutului şu însoţit de un fierăstrău circular şi de o roată dinţată, toate de aur [...]”.
Cele trei mobile simbolizează prezenţa industriei de prelucrare a lemnului.
Judeţul Harghita
,,[...] în al patrulea cartier, în câmp albastru, un izvor de apă gazoasă de argint în formă de vârf răsturnat, însoţit pe laturi de doi brazi tăiaţi de acelaşi metal [...]”.
Doi brazi - prezenţa lemnului ca resursă naturală.
Judeţul Ilfov
,,[...] jos, în câmp verde un vârf albastru încărcat cu o ancoră de argint, câmpul verde încărcat în dextra cu o secure de luptă de aur, cu două tăişuri şi vârf de lance şi la senestra cu un stejar desrădăcinat din acelaşi metal [...]”.
Stejarul – din stema fostului judeţ Vlaşca, prezenţa lemnului ca resursă naturală.
Judeţul Maramureş
,,[...] în al patrulea cartier, în câmp albastru, doi brazi de aur, primul mai înalt, pe o stâncă izolată neagră [...]”.
Doi brazi - prezenţa lemnului ca resursă naturală.
Judeţul Mureş
,,[...] jos, în câmp de aur trei fascii undate albastre scoborâte sub un brad tăiat negru; în senestra, în câmp roşu, un stâlp dublu de înaltă tensiune de argint, însoţit dedesubt de o retortă de aur conturantă, înconjurată de o jumătate de ferăstrău circular de argint în partea de sus, unită cu o jumătate de roată dinţată albastră în partea de jos, retorta umplând în întregime golul format de aceste figuri [...]”.
Bradul - prezenţa lemnului ca resursă naturală.
Ferăstrăul – prelucrarea lemnului.
Judeţul Suceava
,,[...] în senestra în câmp roşu, trei brazi de aur alăturaţi; jos, în câmp de aur două ciocane de miner negre încucişate, înconjurate de o jumătate de roată dinţată roşie la dextra, unită la senestra cu o jumătate de ferăstrău circular de argint [...]”.
Trei brazi - prezenţa lemnului ca resursă naturală.
Ferăstrăul – prelucrarea lemnului.
Judeţul Teleorman
,,[...] jos, în câmp verde, două oi afrontate de argint şi un stejar desrădăcinat de aur, esenţa copacului fiind reprezentată simbolic prin trei frunze verzi de stejar, plasate în evantai, având două ghinde din acelaşi smalt, atârnând în jos [...]”.
Stejar - din stema fostului judeţ Vlaşca, prezenţa lemnului ca resursă naturală.
Judeţul Vrancea
,,[...] în dextra, în câmp de argint, şapte brazi verzi, tăiaţi la rădăcină, aşezaţi 3, 2 şi 2 cei din al doilea şi al treilea rând, sub primii doi din primul rând [...]”.
Şapte brazi – legenda celor şapte fii ai Vrâncoiaiei, prezenţa lemnului ca resursă naturală.
Bacău
,,În câmp despicat aur şi roşu, în dextra o jumătate de roată dinţată ieşind din linia despărţitoare peste care broşează, în partea de jos, un capăt de buştean aşezat în bară şi desenat după regulile perspectivei, în senestra, un sul de hârtie, de asemenea în perspectivă, aşezat în bandă, desfăşurându-se curbat în sus, recăzând în afară şi închizând o fabrică cu un coş masiv ce iese din linia despărţitoare, totul în smalturi inversate faţă de smalturile câmpurile [...]”.
Buşteanul – industria de prelucrare a lemnului; sulul de hârtie – industria de hârtie şi celuloză.


Bibliografie
- pentru imagini : colecţie proprie de mărci poştale;
- pentru blazonare : Cernovodeanu, Dan, Mănescu, Ioan N., Noile steme ale judeţelor şi municipiilor din Republica Socialistă România, Bucureşti, 1974.