duminică, 31 mai 2009

Centrala Întreprinderilor de Construcţii Industriale şi Civile

La 20 octombrie 1948 se împlinea o lună şi jumătate de când centrala, prescurtată C.I.C., îşi începuse activitatea. Vom prezenta în cele ce urmează câteva caracteristici ale centralei şi ale ramurii din care făcea parte.
În primul rând, să spunem că sectorul construcţiilor este ,, o industrie de tip special”.
,,Este o industrie fiindcă transformă materie primă – ciment, var, cărămidă, fier, lemne etc. – în produse finite şi anume în locuinţe, hale de fabrică, poduri etc.
Este de tip special fiindcă fabricile care produc bunurile respective şi anume şantierele de construcţie au o durată scurtă sau relativ scurtă, ele funcţionează în preajma bunului produs, în general sub cerul liber, expuse întreruperilor din cauza ploilor sau a iernii; în genere ele nu fabrică marfă în stoc ci la comandă.
Aprovizionarea cu materiale nu se efectuează ca la o industrie propriu-zisă, într-un ritm relativ regulat, cu aceleaşi materiale. La construcţii, materialele sunt variate, mai ales când se cuprind în lucrare şi instalaţii” [1].
,,Munca în construcţii are următoarele caracteristici : este intermitentă (ploaie, schimbări de la un şantier la altul, etc.), este grea, muncitorii nu sunt totdeauna din localitatea unde se lucrează, în general sunt în deplasare, comportă o mare uzură de îmbrăcăminte” [2].
În ceea ce priveşte C.I.C., ea ,,are o influenţă hotărâtoare asupra realizării programelor de producţie din anul viitor, a celor mai multe dintre Centralele Industriale” [3]. Ele au fost înfiinţate în locul Oficiilor Industriale prin ,,Deciziunea nr. 1074 din 9 iulie 1948” [4]. În C.I.C. au intrat o dată cu naţionalizarea numai întreprinderile mari, ,,lăsând nenaţionalizate întreprinderi numeroase dintre care unele foarte active şi bine organizate”. Ca exemplu cităm Sulzer Frères [5].
În ceea ce priveşte întreprinderile naţionalizate prin actul de la 11 iunie 1948 să spunem că articolele 9 şi 13 făceau referire la întreprinderi aparţinând industriei construcţiilor, care urmau să fie naţionalizate şi care erau amintite în anexele 5 şi 7. Prezentăm mai jos anexele :
ANEXA 5
LISTA
Intreprinderi producatoare de materiale de constructie: var, materiale ceramice brute si fine, pietre de constructie, produse din piatra, produse de ciment, materiale pentru izolari termice si carton asfaltat
Denumirea intreprinderii/ADRESA
1. Fama, S. A. R. Bucuresti, Turda, Alesd - Bihor.
2. Industria de asfalt si var Cavaran Timisoara - Cavaran - Severin.
3. Barzava, fabrica de var, S. A. Arad - Barzava, Arad.
4. Bertume Comarnic, Prahova.
5. Fabrica de var din Baile Herculane Baile Herculane - Pecineasca - Severin.
6. Mina de piatra si fabrica de var din jurul Alesdului Vadul Crisului - Bihor.
7. Uzinele Calcit, S. A. Cluj - Aghires - Cluj.
8. Laculetele, S. A. R. Bucuresti - Doicesti, Dambovita.
9. Fabrica de Gips si Uzinele Chimice Aghires, Cluj.
10. Prima Fabrica de Tigle si Caramizi Bohn, S. A. Jimbolia - Timis - Feldioara - Brasov.
11. I. Muschong & Comp., Fabrica de tigla si caramizi, S. A. Lugoj, Severin.
12. Santimbru, Fabrica de Tigle, S. A. Santimbru, Alba.
13. Industria de Lut Ghiries - Aries, S. A., fabrica de tigle, caramizi Turda - Campia Turzii.
14. Tiglaria, S. A., Carpinis Timisoara - Carpinis. Timis - Torontal.
15. Hercules, S. A., fabrica de tigle si caramizi Tarnaveni - Tr. Mica. Sighisoara - Tr. Mare.
16. Fabrica de caramizi si tigle din Urziceni Bucuresti - Manasia, Ialomita.
17. Industria de Lut si Piatra din Cluj, S. A. Cluj - Cordos, Cluj.
18. Industria de caramida si tigla S. A. Cluj.
19. Ferdinand Koska & Comp. Bucuresti.
20. Fabrica de caramizi si tigle din Mureseni, S. A. Mureseni - Mures.
21. Intrepr. Ing. Eftatopol T. Bucuresti - Sibiu. Sura Mare, Tarlungeni, Brasov.
22. Fratia, s. i. n. c. Ploiesti.
23. Caramida Norza S. A. R. Ploiesti.
24. Fabrica de caramizi si de lut din Sangheorghe de Mures, S. A. Sangheorghe de Mures, Mures.
25. Schmidt & Fii, S. A. R., Colentina Bucuresti - Colentina.
26. Dudesti, S. A. R. Bucuresti - Dudesti - Cioplea.
27. Fabrica de produse ceramice Braniski Simileasca - Buzau.
28. Industriile Ceramice, S. A., foste P. Andreescu Fii Craiova - Mofleni, Dolj.
29. Delta Medgidia - Constanta.
30. Fabrica de caramizi si tigle Star Oradea Mare - Bihor.
31. Recladirea, S. A. R. (Bazilescu) Bucurestii - Noi.
32. Fabrica de caramizi si tigle Braun Aug., s. i. n. c. Arad.
33. Prima fabrica de caramizi si tigle Satu Mare.
34. Uzinele Ceramice, Ploiesti, S. A. R. Bucuresti - Ploiesti.
35. Manufactura Nationala de Portelan Turda Turda.
36. S. A. P. C. - S. A. R., Expl. fabricii de portelan Zsolnay Bucuresti - Cluj.
37. Fabrica de sobe si produse ceramice - S. A., Bistrita-Nasaud Bistrita-Nasaud.
38. Pucher Francisc Timisoara - Timis Torontal.
39. Becker Carol Deva, Hunedoara.
40. S. A. de mine de granit din Poeni Bucuresti - Poeni, Cluj. Racosul de Jos, T. Mare.
41. Vignali si Gambara Bucuresti.
42. Negrea Cristache, fabrica de tuburi de beton Bucuresti.
43. Ode, fabrica de Art. de ciment Bucuresti.
44. Duratex , I. Rosenberg Oradea Mare, Bihor.
45. S. A. Beton Asfalt, S. A. B. A. Timisoara, T. Torontal.
46. Fratii Wurm S. A. R. (mat. izolat.) Bucuresti.
47. Tehnomarina, S. A. R. (carton asfalt si prod. chimice) Bucuresti.
48. Prometeu, S. A., (carton asfaltat) Bucuresti.
49. Uzinele Chimice Campina (carton asfaltat) Bucuresti - Campina. Prahova.
50. Sicio (carton asfaltat si prod. chimice) Bucuresti.
51. Ideal, Armand Gabai (cart. asf.) Bucuresti.
52. Berceni, S. A. R. (carton celulozic si asfaltat) Teleajen, Prahova
53. Unic. - Ing. Vlaiculescu (cart. asf. si prod. ciment) Ploestiori, Prahova.
54. Bitumen (asf. si cart. asfaltat) Turda, Oprisani,
55. Microcarbon, (carton asf.) Ploiesti.
56. Ion Valter (carton asf.) Bucuresti - Brasov.
ANEXA 7
LISTA
Intreprinderile de constructie
Denumirea intreprinderii /ADRESA
1. Ing. Emil Prager Bucuresti.
2. Intreprinderile generale tehnice, Ing. T. Eremia Bucuresti.
3. Intreprinderile Ing. A. Ioanovici Bucuresti.
4. Intreprinderile Ing. E. Calmanovici Bucuresti.
5. Edilitatea, S. A. Bucuresti.
6. Drumuri Moderne, S. A. Bucuresti.
7. Ing. Corneliu Nicolau Bucuresti. 8. Unirea, S. A. R. de Constructii Bucuresti.
9. Grupul Roman de Constructie de drumuri de Stat, prin componentii lui: Ing. Gh. Stoica Buc., E. Quinet, 7. Ing. A. Ionescu Buc., Tokio, Ing. M. Joja Buc., E. Quinet 7, Ing. I. Panteli Buc., Londra 31 Ing. Gh. Radulescu Buc., Uranus 14
10. Soc. Comunala pentru locuinte ieftine Bucuresti
11. Sonaco, S. A. Bucuresti
12. Bunescu Alexandru & Stan Dumitru Bucuresti
13. Cissa, Bucuresti
14. Santierele Generale Bucuresti
15. Goldenberg & Nacht Bucuresti
16. I.N.G.E.C.O , Intreprinderile generale de studii & constructii Bucuresti
17. Cir, S. A. R. Bucuresti
18. Societatea de drumuri Italo -Romana Bucuresti
19. Ing. Edgar Russu & Fratii Bucuresti
20. Intrepr. Danubiene de constructii Bucuresti [6]

Modul în care funcţiona C.I.C. era următorul : o anumită instituţie (Centrală, Minister, Regie Comercială de Stat) făcea o comandă Centralei pentru desfăşurarea unor anumite contrucţii. Interesant este că adesea, aceste cereri se făceau verbal, lucrările erau demarate imediat, în timp ce avansul întârzia, punând într-o situaţie proastă Centrala. O altă problemă era şi reţinerea de o şesime din valoarea lucrărilor executate drept garanţie, problemă care a fost semnalată de Centrală. Se spunea că măsura era ,,justificată în raport cu întreprinderile capitaliste, care nu aveau îngrădire la calculul preţurilor, decât doar acela a unei concurenţe”, în timp ce pentru întreprinderile de stat, care erau ,,fără beneficiu”, măsura era nejustificată [7].
Printre obiectivele imediate ale C.I.C. să spunem că ,,trebuie să dea în funcţiune până la 1 Decembrie 1948 contrucţiunile necesare mecanizării furnalelor la Hunedoara sau contrucţiunile pentru fabrica de cărămizi refractare la Turda” [8].
Caracteristicile C.I.C. au fost precizate de către directorul H. Pisam care îşi încheiea cele afirmate cu formula ,,Trăiască Prietenia Româno-Sovietică” [9]. Să nu uităm că la acea vreme ne aflam într-o Românie ,,republică populară” [10] care era într-un proces intens de sovietizare.

[1] ANIC, fond C.C. al P.C.R. – Secţia economică, dosar 4/1948, f. 1.
[2] Ibid., f. 2.
[3] Ibid., f. 4.
[4] Vezi şi articolul Centrale petroliere.
[5] Ibid., f. 5.
[6] Textul legii poate fi găsit pe http://www.dsclex.ro/legislatie/1948/mo48_133.htm.
[7] Ibid., f. 7.
[8] Ibid., f. 4.
[9] Ibid., f. 3.
[10] Proclamată la 30 decembrie 1947.

Sursa :
ANIC, fond C.C. al P.C.R. – Secţia economică, dosar 4/1948.